''Ai fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filozof fără ''sistemă'' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheea, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur; un neamț anti Willy și antiBrandt, un fel de Don Juan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un miniSocrate ce nu a văzut Atena și nici cartelă de cucută nu are ...''
Postări populare
-
Aveam cam șase ani când am emigrat împreună cu părinții mei la Petrila ... Locuiam acum într-o casă tare frumoasă vis-a-vis de cimitir;... -
''Zâmbetul copiilor , al fecioarelor, al martirilor, al marilor portrete etc. Este o taină, o stare de grație. O mini-revelație teo... -
“Când moare un ACTOR, este un OM mai puţin pe scenă. Nu am pierdut nic... -
’’Beau ca să pot ierta; beau ca să pot cere iertare. Beau ca să pot iubi; beau ca să pot spune că iubesc. Beau ca să suport mai ușor c... -
" Acasa la Sarbu, acasa la mine. Pulbere de suflet." ''Cind Ion Barbu mi-a spus ca trebuie sa scriu pentru Nirvana... -
In luna martie, editura Brumar de la Timișoara a lansat cartea ’’CIND MEDICINA E NEPUTINCIOASĂ’’. Este cartea unui confrate de-al nostru, Pr... -
"N-aveam nici zece ani cînd am aflat că verii mei se pregătesc pentru o vînătoare de noapte. Nu știu cum am reușit să-i conving să mă i...
-
Povestea unui pisoiaş, sau despre Arca lui Noe şi Crăciun In urmă cu ceva timp în scara blocului în care locuiesc a apărut un pisoiaş, nu... -
... A bătut odată, a bătut de două ori, abia la a treia bătaie s-a auzit muntele mișcînd. S-a deschis o poartă și-n poartă i-a apărut Tai...
-
De la Petrila la Petrini. Viața lui Ion D. Sîrbu în Pe 17 septembrie 1989, Ion D. Sîrbu se elibera, prin moarte, de chinurile și umilințele ...
marți, 10 mai 2011
I. D. Sîrbu: Adio, Europa !
''Ai fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filozof fără ''sistemă'' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheea, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur; un neamț anti Willy și antiBrandt, un fel de Don Juan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un miniSocrate ce nu a văzut Atena și nici cartelă de cucută nu are ...''
