Cartea cuprinde douăsprezece povești redate cu umorul Profesorului Poenaru, care, de altfel, nu se află la prima abatere într-ale scrisului; în afara celor 27 de tratate, monografii şi cursuri universitare, Profesorul Poenaru este şi autorul a cinci cărți de beletristică: "Cu paşi mărunţi prin comedia umană" Timişoara-1999, "Istoria ortopediei din Banat’’ 2000, "Profesiunea mea în şi dincolo de cuvinte" Timişoara 2007, "Momente din istoria ortopediei" 2003, "Pentru că îmi dă mîna" Timişoara 2008.
Cele douăsprezece povești, pe care, recunosc, le-am citit dintr-o suflare, par a fi proaspăt scoase din viața noastră de toate zilele; citindu-le m-am dus inevitabil cu gîndul la nenumăratele situații în care, noi medicii, sîntem salvați de un dram de umor …
Pentru a ne delecta pe deplin, cele douăsprezece poveşti sînt condimentate cu tot atîtea ilustraţii ale celebrului caricaturist Ion Barbu.
Cu umorul subtil și abisal cu care ne-a obișnuit, Maestrul ne dovedește încă o dată dacă, mai era nevoie, că nimic din ce este “medical” nu-i este străin, invitîndu-ne parcă nu doar la râs ci și la matură meditație asupra breslei.
Mai mult încă, proaspăta apariție editorială se bucură de o prefață inspirată și generoasă, semnată de poetul Robert Șerban , din care vă redau cîteva paragrafe, suficiente cred, pentru a vă deschide apetitul pentru lectură:
*M-am întrebat deseori cum de reușesc medicii să-și păstreze cumpătul și mintea întreagă după ce văd, majoritatea dintre ei, cam în fiecare zi, oameni în suferință …
Nu poți să fii om, cu atît mai puțin rudă cu Hipocrate, dacă n-ai o doză de umor …
… în locul umorului negru sau al celui nebun, prefer umorul sănătos … E cert că el are efecte terapeutice. Eu, de exemplu, după ce am citit "Cind medicina e neputincioasă’’, m-am simțit mult mai bine.*
Cu așa recomandări, nu-mi mai rămîne decît să vă urez lectură plăcută !
