m-am hotărît să mă-nchid într-o carte
ca-ntr-un Alcatraz al poeziei,
cuvintelor mele o să le placă
mirosul de cerneală şi liniştea odăii,
or să vorbescă-ntre ele tăcînd,
pisica neagră va toarce-ntuneric.
Oglinda
mi-e frică,
mi-e atîta de frică, încît
mi-am lipit pe chip
un zîmbet biruitor.
vă rog,
nu treceți dincolo de el
ca să nu vă-ntîlniți
cu spaima din spatele oglinzii!
Lacrima poetului
Sa facem linişte !
degetele ploii îşi cîntă povestea
pe claviatura timpului,
să facem linişte !
cînd plouă
plînge poetul.