Postări populare

luni, 22 august 2011

Pisica alba

Pisica albă
( poem pentru Facebook)
M-am crucificat,
Pe mine şi poezia mea,
Pe pereţi virtuali.
Cuvintelor mele nu le place
Mirosul de sînge proaspăt,
Nici gustul coclit al minciunii.
Se-mperechează isteric cîte două
Schimbînd între ele rime,
Intr-un apoteotic
Distih fără conţinut.
Pisica albă toarce-un blestem.
Eu îl transcriu
Pe-o coală de hîrtie,
Albă,
Ca blana pisicii albe.

Parodie la Mihai Ursachi

Un om avea un sanctuar
Și l-a pângărit.
Cui îi pasă ?


CONFESIUNE


Am adormit la liziera vieţii,
La vama dintre om şi plantă
Pe marginea unui vis.
M –am învelit în aşternut de cîntec
Din flautul zeului Pan.
Nu mai ştiu dacă respir oxigen
Şi-l ard în căminul visului
Hrănindu-mă,
Sau ard pădurea din vis
Hrănind omenirea cu oxigen.
Am adormit la hotarul
Dintre azi şi mîine,
Şi nu-mi mai aduc aminte, dacă
Shakespeare a scris
Visul unei nopţi de vară
In visul meu, sau asta se-ntîmpla
Inainte s-adorm.
In vis mi-e teamă că la trezire
Nu voi mai găsi hîrtie şi creion.
Mi-e teamă că va trebui să scriu numai
In calculatorul pe care, între timp,
L –a inventat Jules Verne
Şi n-am să nimeresc cu degetele tastatura.
Mi-e teamă că va trebui să folosesc
Un deget pentru fiecare literă,
Un veac de singurătate
Pentru fiecare vers.
Mă tem, în vis, că n-au să-mi ajungă
Mîinile, n-am decît două şi doar
Zece degete.
Mă tem în vis că mă voi trezi
Şi voi fi doar o pagină albă.
In fiecare vis mă tem
Că doar am visat
Că pot să scriu.