tag:blogger.com,1999:blog-44790512054079260152024-02-19T23:21:35.789-08:00locul de undemillyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comBlogger69125tag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-4861376610484191982013-10-26T01:52:00.000-07:002013-10-26T01:58:04.344-07:00Despre intoleranta si prostie...<br />
<div class="statusUnit">
<div class="tlTxFe">
<div class="text_exposed_root text_exposed" id="id_4f2932d9a3d714359463790">
Am citit candva, în fugă, undeva pe Facebook, o frază ... n-am reţinut-o exact, doar mi-a trecut prin faţa ochilor, apoi a dispărut sau eu n-am mai ştiut unde s-o caut ... ideea era că cei care susţin monarhia ar avea un IQ subliminal, iar dreptul la vot ar trebui să-l aibă numai cei cu IQ de la un anumit % în sus ! Mai tîrziu am întors ideea pe toate feţele ... că eu mă aflam în barca celor cu int<span class="text_exposed_hide">...</span><span class="text_exposed_show">eligenţă redusă, n-ar fi fost o problemă ... dacă e vorba de susţinătorii monarhiei, mă simt minunat, ei sunt o companie onorantă ...<br />
Dar, asta ar însemna un fel de dictatură a unor „presupuse elite”, adică a celor care au „prea multă minte”. Prea mult, ca şi prea puţin de altfel, înseamnă înafara unui echilibru, ... aşadar o structura a cărei balanţă este din start înclinată, adica o dictatură, chiar dacă una „luminată” ... şi atunci mintea mea puţină (conform opiniei acelui domn), s-a dus către un alt personaj care visa o planetă a elitelor şi m-am, gîndit ... n-ar trebui să dăm dreptul la vot numai celor care au peste 1.80 m înălţime, părul blond şi ochii albaştrii ? Adică numai unui procent din populaţia Californiei, sau poate numai atlanţilor, daca Atlantida a existat ?! Sau, poate că gîndul vă duce şi pe voi către un alt personaj care-şi dorea o planeta populată numai de oameni blonzi cu ochi albaştrii ... sau poate că eu tocmai am înţeles esenţa ideei de echilibru, sau esenţa ideeii de democraţie ... chiar dacă eu sunt monarhistă, asta e convingerea mea şi trebuie să am dreptul de a mi-o susţine. Dar sunt dispusă să mor susţinînd dreptul celui de lingă mine, care este esenţial şi fundamental republican, de aşi exprima liber convingerea!<br />
A bon entendeur, salut!</span></div>
</div>
</div>
<div data-referrer="pagelet_presence" id="pagelet_presence">
<div class="fbDockWrapper fbDockWrapperRight" id="ucc0th_139">
<div class="fbDock clearfix">
</div>
</div>
</div>
millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-12216189468817140622013-03-28T07:41:00.000-07:002013-03-28T07:41:00.607-07:00Larry Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România <span style="font-family: Verdana, sans-serif;">In ultima vreme am o problemă cu istoricii. Mai intâi a fost cartea lui Lucian Boia pe care n-am inţeles-o deloc. Acum câteva zile nu pricepeam deloc resuscitarea interesului pentru personalitatea lui Ion Mihai Pacepa.In fine m-am dumirit: e pe cale de aparitie şi lansare noul volum al lui Larry Wats, de fapt volumul al 2 lea din trilogia promisă si intitulată „ Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România “ şi de aici noi controverse privindul pe marele spion Pacepa şi contribuţia lui la istoria recent a României. <span id="goog_199695698"></span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8P1y1Nn8bJi1-_jcrU_EnN3inDWZa2recFs2qDjBjiTsJ6ht0TZWAdneXgR7fVdcAZEWZm0sm20xrAGxtSvkaXGAPATx8CJ9BW5uJGlVP6WLGci7q7_u5zdDwRKKLxzI_-FRSJNjtmDlM/s1600/370518.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8P1y1Nn8bJi1-_jcrU_EnN3inDWZa2recFs2qDjBjiTsJ6ht0TZWAdneXgR7fVdcAZEWZm0sm20xrAGxtSvkaXGAPATx8CJ9BW5uJGlVP6WLGci7q7_u5zdDwRKKLxzI_-FRSJNjtmDlM/s1600/370518.jpg" height="320" usa="true" width="320" /></a></div>
<span id="goog_199695697"></span><br />
<br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">A trădat sau n-a trădat Pacepa? A fost sau n-a fost Pacepa agent KGB?</span><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"> <em> - Istoricul Cristian Troncotă: În urma numeroaselor cercetări pe care le-am făcut, pot să afirm şi să susţin faptul că generalul Ion Mihai Pacepa a fost agent sovietic şi pot aduce oricâte argumente se doreşte. Primul argument este determinat de modul în care acesta a ajuns în Serviciile Secrete, adus de către sovietici. </em></span><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Am citit şi eu în Orizonturi Roşii povestea recrutării lui Pacepa, povestita de el insuşi, adică secretul lui Polichinelle. E un fapt, dar din punctul meu de vedere nu unul care demonstrează indubitabil că Pacepa a fost agent KGB. Raportîndu-mă la epocă, la modul în care erau conduse serviciile secrete in acei ani, nici nu mi se pare ciudat. Mie una, în anul de graţie 2013, mi se pare ireal si lipsit de maturitate să cred că agenţii secreţi sau, mă rog, angajaţii serviciilor secrete din România la acel moment, nu erau în mod implicit agenţi KGB, atât de intricate par să fi fost serviciile secrete ale celor două ţări. Mai degrabă nu-l cred pe omul care mi-ar spune că nu a lucrat decât în interesul României. Din multele cărţi citite am înţeles că toată structura organizatorică a serviciilor a fost importată si implementată de serviciile secrete ruseşti şi atunci, să nu fi existat un control asupra acestor oameni din partea sovietică? </span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4uSjn4DgFJQUT0-vyedIzXlxQ9MQSlWCODw2r4twSD-TH3QxZlkzsnZcwxaAAxv5LU7neOd2GfRfxLV0pb08ia-X6LsXybkesQV43HY2izTaEpvy7iEg0Bn8aabqpElffkNZz0rO-gi1B/s1600/orizonturi-rosii-crimele-coruptia-si-mostenirea-ceausestilor-editia-2012_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4uSjn4DgFJQUT0-vyedIzXlxQ9MQSlWCODw2r4twSD-TH3QxZlkzsnZcwxaAAxv5LU7neOd2GfRfxLV0pb08ia-X6LsXybkesQV43HY2izTaEpvy7iEg0Bn8aabqpElffkNZz0rO-gi1B/s1600/orizonturi-rosii-crimele-coruptia-si-mostenirea-ceausestilor-editia-2012_1_produs.jpg" height="320" usa="true" width="207" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"> <em> - Refuz să cred că a fost recrutat de americani atât timp cât el era în supravegherea sovieticilor, lucra cu sovieticii, primea instrucţiuni de la sovietici – spune Cristian Trâncotă. </em></span><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Pe mine, simplu cititor de romane “de acţiune”, mă surprinde această afirmaţie , dimpotrivă mi s-ar părea firesc să fie recrutat de americani din această poziţie şi transformat în agent dublu cu atribuţii de culegere de informţii dar şi de intoxicare în măsura în care acest lucru era posibil la acel nivel. Nu asta fac serviciile secrete când îşi racolează unul altuia agenţii ? </span><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"> <em>- Pentru Direcţia de Informaţii Externe, pentru spionajul românesc, aceasta a fost cea mai mare catastrofă posibilă. </em></span><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Da, cu această afirmţie sunt perfect de acord! </span><br />
<br />
<em><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Istoricul Larry Watts va lansa, pe 15 aprilie, un nou volum al lucrării „Războiul clandestin al Blocului sovietic contra României“. Watts va dedica un capitol analizei plecării generalului Pacepa din ţară în 1978 şi acţiunilor întreprinse de acesta după ce a primit protecţie americană. Sovietologul susţine că potrivit declaraţiilor generalului Ion Mihai Pacepa, acesta a fost spion KGB. De asemenea, Watts a arătat că rezultatul acţiunilor lui Pacepa în America se potriveau dezinformărilor de la Moscova. La rândul lui, generalul Ioan Talpeş susţine că prin dezinformările sale, Pacepa a îngreunat inclusiv negocierile aderării României la NATO. Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE), Cătălin Harnagea, unul dintre susţinătorii reabilitării lui Pacepa, consideră însă că acuzaţiile aduse generalului sunt nefondate. „Nu am avut şi nu am vreun motiv să cred că generalul Pacepa a fost agent sau ofiţer KGB pe timpul cât a lucrat în cadrul Direcţiei Securităţii Statului“, a spus Harnagea.. </span></em><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"> Paragrafele cursive reprezintă fragmente dintr-un interviu pe care istoricul Cristian Trâncotă l-a dat pentru revista “Historia special”, care va apare vineri integral şi din care Adevărul a publicat doar o parte. </span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><</span><a href="http://adevarul.ro/news/eveniment/istoricul-cristian-troncota-pacepa-agentul-rusilor-datcea-mai-crunta-lovitura-spionajului-romanesc-1_51533e7d00f5182b8558ac3e/index.html%3E"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">http://adevarul.ro/news/eveniment/istoricul-cristian-troncota-pacepa-agentul-rusilor-datcea-mai-crunta-lovitura-spionajului-romanesc-1_51533e7d00f5182b8558ac3e/index.html></span></a><br />
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Pe mine, om de rând, cititor simplu, mă surprind controversele care încă există asupra lui Ion Mihai Pacepa, în condiţiile în care el trăieşte şi este foarte activ şi nu numai atât, dar există atâţia oameni care l-au cunoscut, au lucrat cu el şi ar putea spune multe dar nu o fac. Ba dimpotrivă foşti şefi ai serviciilor secrete fac afirmaţii absolut contradictorii asupra rolului pe care l-a jucat nu numai în epocă dar şi în evoluţia ulterioară a serviciilor şi nu numai a celor româneşti. </span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">In anul 2009 Lucia Hossu Longin a publicat la Humanitas o carte intitulată „Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa”, urmare a întâlnirii cu generalul, deci este posibil. </span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhywSLlgLXuK_2nzgheQQqnv-09ohDRFo_W7bIjIPX_BKhvqJmmTAK9w9vJ4FhYyFOKr98Sgh-5CB5q1qhmgDr3U2oLYuxCbY8AXNxd111D5SR8GZ3GT05boq_MY_18fKaXbGGEHZ2zflJy/s1600/978-973-50-2508-3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhywSLlgLXuK_2nzgheQQqnv-09ohDRFo_W7bIjIPX_BKhvqJmmTAK9w9vJ4FhYyFOKr98Sgh-5CB5q1qhmgDr3U2oLYuxCbY8AXNxd111D5SR8GZ3GT05boq_MY_18fKaXbGGEHZ2zflJy/s1600/978-973-50-2508-3.jpg" height="320" usa="true" width="208" /></a></div>
<br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Probabil că trebuie însă să treacă zeci de ani de la evenimente, să dispară oameni pentru ca adevărul să poată fi spus. Pâna atunci aşteptăm cu interes noua carte a lui Larry Watts.</span>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-91803353079876287642013-01-08T02:18:00.000-08:002013-01-08T02:18:39.227-08:00Despre Chick literature books ...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja-Zdm-Tqtgz7nl9bohkYOEAn6GnaJhSllKJRRxy6GY0lj175MdGN7Fmk6BdCbNHqqY-87yZLPptpR6oRSmKWWKFlOnAs3WRR6TEzltC3_ndVFUF2Rr8pqqWkzig0UDj3a4U6U6hq3JOaO/s1600/mkt-10022042-4faec8da888eb_350x350c_p391.jpg" imageanchor="1" style="clear:left; float:left;margin-right:1em; margin-bottom:1em"><img border="0" height="320" width="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja-Zdm-Tqtgz7nl9bohkYOEAn6GnaJhSllKJRRxy6GY0lj175MdGN7Fmk6BdCbNHqqY-87yZLPptpR6oRSmKWWKFlOnAs3WRR6TEzltC3_ndVFUF2Rr8pqqWkzig0UDj3a4U6U6hq3JOaO/s320/mkt-10022042-4faec8da888eb_350x350c_p391.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span style="font-family: Calibri;">Chick literature books … carti care au explodat pur si simplu pe piata romaneasca in urma cu niste ani … le-am privit cu oarecare superioaritate initial, mai ales ca prima pe care am citit-o era foarte departe de preocuparile mele de femeie ocupata: meserie grea, responsabilitati, casa, drumuri, putin timp pentru lectura care trebuia dramuit; shop mania era total inafara preocuparilor mele, deci dupa prima carte de gen le-am etichetat drept “carti usoare” sau ‘seminte”, sau “citeste si da mai departe” … Dar, in mod subtil si cumva pervers m-au prins si am continuat sa le citesc … usor de citit intradevar, mai ales in dupa-amieze de garda cand timpul trebuie sa treaca si mintea se focuseaza pe ce urgenta poate veni in secunda urmatoare …</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span style="font-family: Calibri;">In alt moment de viata, cand din cu totul alte ratiuni am revenit la chick lite, am realizat cu surprindere adancimea unora dintre ele, de fapt drama si amaraciunea nelimitate cuprinse in pagini scrise realist cu umor si autoironie; nimeni nu se plange sau nu-si plange de mila, sau isi plange de mila si apoi se ridica si o ia de la capat … in general e vorba despre femei, cele mai multe de cariera, care inteleg tarziu ca din viata ramai cu familia, prietenii si momentele frumoase …</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span style="font-family: Calibri;">Cariera este cea care te tradeaza prima … ea nu cunoaste ragaz, nu admite familie, nastere sau inmormantare, ea te vrea integral, minut de minut, fara ragaz, fara pauza, fara program fix, fara viata personala …</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span style="font-family: Calibri;">Iar daca lucrurile se petrec intr-o mare companie stam si mai bine; acolo intelegerea, omenia sunt notiuni abstracte, lasate la marginea zilei atunci cand corporatia trebuie sa dea bine la presa; atunci facem un pom de Craciun si o petrecere pentru copii in rest nimeni si nimic nu trebuie sa sustraga nici un dram din energia noastra! Esti folosit, uneori necunoscut, poate figurezi doar cu un numar pe statul de plata si cu un indice de randament sau cu o cifra de inacasari pe care o aduci companiei … Fereasca Dumnezeu sa intarzii, sa ti se imbolnavesca copilul, parintele sau chiar tu … in acel moment compania te arunca asa cum arunci o masea stricata … </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span style="font-family: Calibri;">Toate aceste lucruri sunt spuse in aceasta carte de femei puternice, inteligente, capabile sa-si ia viata in maini si sa o ia oricand de la inceput, sa se reinventeze in alti parametrii, sa-si tina cumpatul sis a gaseasca mereu ceva de facut, poate sa faca toate acele lucruri pe care le-au amanat, la care n-au indraznit sa viseze macar, in tot timpul acela dedicate monstrului devorator si nesatul numit cariera …</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span style="font-family: Calibri;">Sunt multe, foarte multe lucruri simple si firesti de invatat, printre randuri, din aceste carti …<span id="goog_488365195"></span><span id="goog_488365196"></span></span></div>
millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-21061086012943139302012-11-10T23:34:00.001-08:002012-11-10T23:34:51.912-08:00Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu.<h3>
</h3>
<h3>
</h3>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjE7O3gJS64tYhxaEWnh6-Mqz1005SPJfSYe0RjsxiIDql87YEZ5MOqjXGs1_vsJOOMp_d5nWo6yf3aylhVlYgmgzCfP6HgoIO_RGQ9tq1QqZ15jTVqOVQ-ZHYiZ_2YTkym-AjbO80-BaYt/s1600/Radu_Gyr.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="245" rea="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjE7O3gJS64tYhxaEWnh6-Mqz1005SPJfSYe0RjsxiIDql87YEZ5MOqjXGs1_vsJOOMp_d5nWo6yf3aylhVlYgmgzCfP6HgoIO_RGQ9tq1QqZ15jTVqOVQ-ZHYiZ_2YTkym-AjbO80-BaYt/s320/Radu_Gyr.jpg" width="320" /></a></div>
<h3>
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! <br /><br />Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,<br />nu pentru patule, nu pentru pogoane,<br />ci pentru văzduhul tău liber de mâine,<br />ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!<br /><br />Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,<br />pentru cântecul tău ţintuit în piroane,<br />pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,<br />ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!<br /><br />Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,<br />ci ca să aduni chiuind pe tapsane<br />o claie de zări şi-o căciula de stele,<br />ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!<br /><br />Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi<br />şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane<br />şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,<br />ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!<br /><br />Şi ca să pui tot sărutul fierbinte<br />pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,<br />pe toate ce slobode-ţi ies inainte,<br />ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!<br /><br />Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!<br />Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!<br />Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,<br />ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!<br /></h3>
<h3>
<em></em> </h3>
<h3>
<em></em> </h3>
<h3>
<em>Conform Wikipedia:</em></h3>
<h3>
<span class="mw-headline" id="Date_generale">Date generale</span></h3>
S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar <i>Gyr</i>, prin derivație. A fost fiul actorului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova" title="Craiova">craiovean</a> Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcării Legionare</a>, comandant legionar și șef al regiunii <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia" title="Oltenia">Oltenia</a>. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Radu Gyr a fost autorul textului <i>Sfânta tinerețe legionară</i>, imnul neoficial al <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99carea_Legionar%C4%83" title="Mișcarea Legionară">Mișcării Legionare</a>, al Imnului <i>Moța și Marin</i> (dedicat lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I._Mo%C8%9Ba" title="Ion I. Moța">Ion Moța</a> și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Marin" title="Vasile Marin">Vasile Marin</a>, legionari căzuți în luptă la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Majadahonda" title="Majadahonda">Majadahonda</a> în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1937" title="1937">1937</a> în timpul <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_din_Spania" title="Războiul Civil din Spania">războiului civil din Spania</a> împotriva forțelor republicane), al <i>Imnului muncitorilor legionari</i> și al altor lucrări dedicate mișcării.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Debutul_literar">Debutul literar</span></h3>
A debutat absolut la vârsta de 14 ani, cu poemul dramatic <i>În munți</i>, publicat în revista liceului „Carol I” din Craiova, al cărui elev a fost. Devenit student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, a debutat editorial în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1924" title="1924">1924</a> cu volumul <i>Liniști de schituri</i>.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Cariera_literar.C4.83">Cariera literară</span></h3>
A fost de mai multe ori laureat - în (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1926" title="1926">1926</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1927" title="1927">1927</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1928" title="1928">1928</a> și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1939" title="1939">1939</a>) - al <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Societatea_Scriitorilor_Rom%C3%A2ni" title="Societatea Scriitorilor Români">Societății Scriitorilor Români</a>, Institutului pentru Literatură și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Academia Română">Academiei Române</a>. A susținut un număr însemnat de conferințe cea mai cunoscută fiind Studențimea și Idealul Spiritual din 1935. A fost un colaborator statornic în perioada de după debut la revista <i>Universul literar</i> și apoi la alte reviste literare: <i>Gândirea</i>; <i>Gândul românesc</i>; <i>Sfarmă-Piatră</i>; <i>Decembrie</i>; <i>Vremea</i>; <i>Revista mea</i>; <i>Revistă dobrogeană</i>,<i>Ramuri</i>, <i>Adevărul literar și artistic</i> , <i>Axa</i> , <i>Iconar</i> etc. precum și la ziarele <i>Cuvântul</i>; <i><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Buna_Vestire_(ziar)" title="Buna Vestire (ziar)">Buna Vestire</a></i>; <i>Cuvântul studențesc</i>. Laureat al Premiului <i>Adamachi</i> al Academiei Române (vezi ziarul <i>Observatorul</i>). A scris povești pentru copii semnând cu pseudonimul <i>Nenea Răducu</i> (Vezi biografia completă a poetului din cartea <i>Poezia orală</i>, Timișoara, Editura Vremea, 1994).<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Comandant_legionar_.C8.99i_director_al_teatrelor">Comandant legionar și director al teatrelor</span></h3>
În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu">antonescian</a>, septembrie <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1940" title="1940">1940</a>-ianuarie <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1941" title="1941">1941</a>, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. În aceasta perioadă, o trupă de actori evrei a înființat în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti" title="București">București</a> teatrul evreiesc <i>Barașeum</i>, singurul teatru evreiesc din țările <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa">Europei</a> din acea <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Prigonirea_evreilor_%C3%AEn_timpul_guvernului_legionar" title="Prigonirea evreilor în timpul guvernului legionar">perioadă tulbure</a> în care puterea o dețineau regimuri autoritare și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fascism" title="Fascism">fasciste</a>. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Bara%C8%99eum" title="Teatrul Barașeum">Teatrul Barașeum</a> și-a început activitatea la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1_martie" title="1 martie">1 martie</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1941" title="1941">1941</a> cu revista <i>Ce faci astă seară?</i><sup class="reference" id="cite_ref-0"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr#cite_note-0">[1]</a></sup> Ulterior, foști demnitari sau susținători ai regimului au subliniat că teatrul a putut să ființeze în toată perioada guvernării antonesciene și că aceasta s-ar fi datorat <i>toleranței</i> regimului antonescian față de cultura evreiască.<sup class="reference" id="cite_ref-1"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr#cite_note-1">[2]</a></sup> Existența unui teatru evreiesc în capitala unui stat fascizat a fost scoasă în evidență, pe plan internațional, și de terți comentatori cu mai mulți ani înainte de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1989" title="1989">1989</a><sup class="reference" id="cite_ref-2"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr#cite_note-2">[3]</a></sup>.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Deten.C8.9Bia_.C3.AEn_perioada_a_trei_dictaturi:_regal.C4.83.2C_antonescian.C4.83_.C8.99i_comunist.C4.83">Detenția în perioada a trei dictaturi: regală, antonesciană și comunistă</span></h3>
După detenția din timpul dictaturii regale a lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei" title="Carol al II-lea al României">Carol al II-lea</a>, unde a stat închis în lagărul de la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Miercurea_Ciuc" title="Miercurea Ciuc">Miercurea Ciuc</a> alături de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade" title="Mircea Eliade">Mircea Eliade</a>, <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nae_Ionescu" title="Nae Ionescu">Nae Ionescu</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Polihroniade" title="Mihail Polihroniade">Mihail Polihroniade</a> și alți intelectuali din perioada interbelică, Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu" title="Ion Antonescu">Ion Antonescu</a>. După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în batalioanele de la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rata" title="Sărata">Sărata</a>. Întors din război rănit și cu poemele în raniță, Radu Gyr a publicat în 1942 (la editura Gorjan) volumul inedit <i>Poeme de războiu</i> (carte cenzurată).<br />În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1945" title="1945">1945</a>, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția aservită regimului comunist l-a condamnat la 12 ani de detenție politică.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Condamnat_la_moarte_pentru_o_poezie">Condamnat la moarte pentru o poezie</span></h3>
A revenit acasă în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1956" title="1956">1956</a>, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest <i>Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane</i>, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1964" title="1964">1964</a>.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Refuzul_asisten.C8.9Bei_medicale">Refuzul asistenței medicale</span></h3>
În închisoarea din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Aiud" title="Aiud">Aiud</a>, Radu Gyr a fost supus unui regim de detenție deosebit de aspru. Doi ani din pedeapsă i-a executat purtând lanțuri grele la picioare. Când s-a îmbolnăvit grav, autoritățile i-au refuzat acordarea de asistență medicală. O mare parte din detenția de la Aiud și-a petrecut-o în celula nr. 281.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Ultimul_cuv.C3.A2nt_al_poetului_.C3.AEn_fa.C8.9Ba_Tribunalului_Poporului_.28procesul_din_1945.29">Ultimul cuvânt al poetului în fața Tribunalului Poporului (procesul din 1945)</span></h3>
„Domnule Președinte, domnilor judecători ai poporului, în inchizitoriul său de joi seara (31 mai), onorata acuzare a spus răspicat: «Dacă există credință adevărată, atunci să fie absolvită». Și a mai spus acuzarea: «Sunt prăbușiri de idealuri, de credințe, dar numai pentru curați». Într-adevăr, sunt naufragii sufletești. Eu am avut o credință. Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte”.<sup class="reference" id="cite_ref-3"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr#cite_note-3">[4]</a></sup>.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Poezia_de_dup.C4.83_gratii">Poezia de după gratii</span></h3>
Creația poetului Radu Gyr avea să cunoască înălțimi nebănuite în bezna temnițelor comuniste. Evoluția poeziei sale de după gratii poate constitui un scurt istoric al acelor ani de viață inimaginabilă. Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezență zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la liniște sufletească și la o credință adâncă, înțelegând soarta ce i-a fost rezervată și jertfa uriașă care îi stătea în față. Crezul său a devenit crezul unei întregi generații.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Colaborarea_for.C8.9Bat.C4.83">Colaborarea forțată</span></h3>
Din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1963" title="1963">1963</a>, după eliberarea din închisoare, a fost amenințat permanent, urmărit de <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Securitate" title="Securitate">Securitate</a> și silit să colaboreze - ca și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic" title="Nichifor Crainic">Nichifor Crainic</a>, celălalt poet exponențial al închisorilor, sau ca preotul <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Dumitrescu_Bor%C8%99a&action=edit&redlink=1" title="Ion Dumitrescu Borșa — pagină inexistentă">Ion Dumitrescu Borșa</a>, unicul supraviețuitor postbelic al echipei legionare combatante în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania" title="Spania">Spania</a> - la <i>Glasul Patriei</i> (mai târziu <i>Tribuna României</i>), ziar publicat sub supravegherea <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Securitate" title="Securitate">Securității</a> pentru românii din diasporă, în care Gyr era silit să semneze cu numele său articolele scrise).<br />
Scos din circuitul valorilor publice în țară, a fost complet ignorat înainte de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1989" title="1989">1989</a>, cu excepția notabilă a criticului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Manolescu" title="Nicolae Manolescu">Nicolae Manolescu</a>, care a avut îndrăzneala să-l antologheze în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1968" title="1968">1968</a> în volumul al doilea din <i>Poezia românească modernă</i>, însă nu cu poemele cele mai reprezentative. La înmormântarea sa din cimitirul Bellu Catolic, în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1975" title="1975">1975</a>, singurul literat care a îndrăznit să participe la ceremonia funerară și să citească din versurile lui Gyr a fost, potrivit unui martor ocular, poetul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Vulpescu" title="Romulus Vulpescu">Romulus Vulpescu</a>.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="M.C4.83rturii">Mărturii</span></h3>
<ul>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Sima" title="Horia Sima">Horia Sima</a>: „Visul lui Gyr este acela al ierahiei valorilor, care îl smulge pe individ din zoologie și-l înzestrează cu dimensiunea transcendentalului.”</li>
<li><a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Atanasie_Berzescu&action=edit&redlink=1" title="Atanasie Berzescu — pagină inexistentă">Atanasie Berzescu</a>: „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce și L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul și îmbarbătarea deținuților din Aiud. Prin el frumosul și spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”. (<i>Lacrimi și sânge</i>)</li>
</ul>
<h2>
<span class="mw-headline" id="Opera">Opera</span></h2>
<h3>
<span class="mw-headline" id="Poezie">Poezie</span></h3>
<ul>
<li><i>Liniști de schituri</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1924" title="1924">1924</a>) (volumul de debut)</li>
<li><i>Plânge Strâmbă-Lemne</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1927" title="1927">1927</a>)</li>
<li><i>Cerbul de lumină</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1928" title="1928">1928</a>)</li>
<li><i>Stele pentru leagăn</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1936" title="1936">1936</a>)</li>
<li><i>Cununi uscate</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1938" title="1938">1938</a>)</li>
<li><i>Corabia cu tufănici</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1939" title="1939">1939</a>)</li>
<li><i>Poeme de război</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1942" title="1942">1942</a>)</li>
<li><i>Balade</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1943" title="1943">1943</a>)</li>
</ul>
Poezia Somn este scrisa de Radu Demetrescu Gyr.Aceeasta poezie a fost publicata in anul 1936 in prima editie in volumul Stele pentru Leagan.muzicalitatea poeziei este data de rima.ritm si masura,textul poeziei este structurat in sase strofe si 24 de versuri.<br />
<h3>
<span class="mw-headline" id="Conferin.C8.9Be">Conferințe</span></h3>
<ul>
<li><i>Făuritorii unui ideal</i>, București, 1932</li>
<li><i>Studențimea și Idealul Spiritual</i>, București, 1935</li>
<li><i>Femeia în eroismul spiritual, moral și național</i>, București 1936</li>
</ul>
<h3>
<span class="mw-headline" id="Prefe.C8.9Be">Prefețe</span></h3>
<ul>
<li>Emil Muracade, <i>Pulbere de stele</i> (poeme), București, 1937</li>
<li>George Șoimu, <i>Popas în lacrimi</i> București, 1937</li>
<li>Petre Duță, <i>Poezii patriotice</i> București, 1937</li>
</ul>
<h3>
<span class="mw-headline" id="Alte_scrieri">Alte scrieri</span></h3>
<ul>
<li><i>Scufița roșie</i>, 1937</li>
<li><i>Corabia cu tufănici</i>, 1939</li>
<li><i>Eposul popular iugosvav</i>, 1935 (în colaborare cu Anton Balotă)</li>
</ul>
<h3>
<span class="mw-headline" id="Volume_publicate_postum">Volume publicate postum</span></h3>
<ul>
<li><i>Poezii din închisori</i>, Editura Cuvântul Românesc, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Canada" title="Canada">Canada</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1982" title="1982">1982</a></li>
<li><i>Poezii</i>, vol. I-III (<i>Sângele temniței</i>, <i>Balade</i>, <i>Stigmate</i>, <i>Lirica orală</i>), Timișoara, Editura Marineasa, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1992" title="1992">1992</a>-<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1994" title="1994">1994</a></li>
<li><i>Anotimpul umbrelor</i>, sonete și rondeluri, ediție îngrijită și postfață de Barbu Cioculescu, București, Editura Vremea, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1993" title="1993">1993</a></li>
<li><i>Ultimele poeme</i>, ediție îngrijită și postfață de Barbu Cioculescu, București, Editura Vremea, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1994" title="1994">1994</a></li>
<li><i>Calendarul meu: prietenii, momente și atitudini literare</i>, ediție îngrijită, cu o prezentare biobibliografică de Ioan Popișteanu, Constanța, Editura Ex Ponto, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1996" title="1996">1996</a></li>
<li><i>Baba Cloanța Cotoroanța. Povestiri pentru copiii cuminți</i>, Constanța, Editura Ex Ponto, 1997</li>
<li><i>Bimbirică automobilist</i>, ediție îngrijită de Ioan Popișteanu, Constanța, Editura Ex Ponto, 1998</li>
<li><i>Bimbirică aviator</i>, ediție îngrijită de Ioan Popișteanu, Constanța, Editura Ex Ponto, 1998</li>
<li><i>Crucea din stepă. Poeme de răsboiu</i>, ediție îngrijită și note de Ioan Popișteanu, Constanța, Editura Ex Ponto, 1998</li>
<li><i>Pragul de piatră</i>, poezii, București, Editura Vremea, 1998</li>
<li><i>Balade</i>, ediție îngrijită de Ioan Popișteanu, postfață de Adrian Popescu, Constanța, Editura Ex Ponto, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1999" title="1999">1999</a></li>
<li><i>Era o cașa albă</i>, Constanța, Editura Ex Ponto, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/2000" title="2000">2000</a></li>
<li><i>Liniști de schituri</i> (versuri), București, Editura Vremea, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/2000" title="2000">2000</a></li>
<li><i>Sângele temniței stigmate</i> (versuri), București, Editura Vremea, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/2003" title="2003">2003</a></li>
</ul>
<h2>
<span class="mw-headline" id="Premii">Premii</span></h2>
<ul>
<li>Premiul Societății Scriitorilor Români pentru poezie decernat de 4 ori (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1926" title="1926">1926</a>,<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1927" title="1927">1927</a>,<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1928" title="1928">1928</a>,<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1939" title="1939">1939</a>).</li>
<li>Premiul Adamachi al <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Academia Română">Academiei Române</a></li>
</ul>
<h2>
<span class="mw-headline" id="Bibliografie">Bibliografie</span></h2>
<ul>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Popescu_(scriitor)" title="Adrian Popescu (scriitor)">Adrian Popescu</a>, <i>Lancea frântă. Poezia lui Radu Gyr</i>, eseu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995</li>
<li>Ioana Cistelecan, <i>Poezia carcerală</i>, Pitești, Editura Paralela 45, 2000</li>
<li><i>Dicționarul general al literaturii române</i>, coordonator general <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Simion" title="Eugen Simion">Eugen Simion</a>, E-K, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005</li>
<li>Claudio Mutti, <i>Mircea Eliade, legiunea și noua inchiziție</i>, București, Editura Vremea, 2001</li>
<li>Atanasie Berzescu, <i>Lacrimi și sânge</i> (Memorii), Timișoara, Editura Marineasa, 1999</li>
<li>Ioan Ianolide, <i>Întoarcere la Hristos. Document pentru o lume nouă</i>, București, Editura Cristiana, 2006</li>
<li>Hotnews <i>Sfinții închisorilor</i> (articol 2007)</li>
<li><i>Adevărul literar și artistic</i>, 6 martie 1994</li>
<li><i>Rost</i>, nr. 14-15, aprilie-mai 2004</li>
</ul>
millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-35195491583214192922012-02-01T05:03:00.000-08:002012-02-01T05:03:25.829-08:00Despre intoleranta si liberatea gandirii ...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjx8QuLRAeS0xSs37n3FJmaBd3bFnAGPrWq0CwilqF1W2r6C4xATpn7oUjtwxOhf3Devr53NBYBQeuou6oVKsxMYNiQsDzXBx-_AQl_e3ZbnQgZaMC-9WRs92znBKkqSKgh2hZk8Y1im4mg/s1600/22%2520Carol%2520I.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" sda="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjx8QuLRAeS0xSs37n3FJmaBd3bFnAGPrWq0CwilqF1W2r6C4xATpn7oUjtwxOhf3Devr53NBYBQeuou6oVKsxMYNiQsDzXBx-_AQl_e3ZbnQgZaMC-9WRs92znBKkqSKgh2hZk8Y1im4mg/s320/22%2520Carol%2520I.jpg" width="226" /></a></div>Am citit, ieri, în fugă, undeva pe Facebook, o frază ... n-am reţinut-o exact, doar mi-a trecut prin faţa ochilor, apoi a dispărut sau eu n-am mai ştiut unde s-o caut ... ideea era că cei care susţin monarhia ar avea un IQ subliminal, iar dreptul la vot ar trebui să-l aibă numai cei cu IQ de la un anumit % în sus ! Mai tîrziu am întors ideea pe toate feţele ... că eu mă aflam în barca celor cu int<span class="text_exposed_hide">...</span><span class="text_exposed_show">eligenţă redusă, n-ar fi fost o problemă ... dacă e vorba de susţinătorii monarhiei, mă simt minunat, ei sunt o companie onorantă ...<br />
Dar, asta ar însemna un fel de dictatură a unor „presupuse elite”, adică a celor care au „prea multă minte”. Prea mult, ca şi prea puţin de altfel, înseamnă înafara unui echilibru, ... aşadar o structura a cărei balanţă este din start înclinată, adica o dictatură, chiar dacă una „luminată” ... şi atunci mintea mea puţină (conform opiniei acelui domn), s-a dus către un alt personaj care visa o planetă a elitelor şi m-am, gîndit ... n-ar trebui să dăm dreptul la vot numai celor care au peste 1.80 m înălţime, părul blond şi ochii albaştrii ? Adică numai unui procent din populaţia Californiei, sau poate numai atlanţilor, daca Atlantida a existat ?! Sau, poate că gîndul vă duce şi pe voi către un alt personaj care-şi dorea o planeta populată numai de oameni blonzi cu ochi albaştrii ... sau poate că eu tocmai am înţeles esenţa ideei de echilibru, sau esenţa ideeii de democraţie ... chiar dacă eu sunt monarhistă, asta e convingerea mea şi trebuie să am dreptul de a mi-o susţine. Dar sunt dispusă să mor susţinînd dreptul celui de lingă mine, care este esenţial şi fundamental republican, de a-şi exprima liber convingerea!<br />
A bon entendeur, salut!</span>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-76090879961792483882012-01-08T01:37:00.000-08:002012-01-08T01:42:18.605-08:00Redefinirea dizabilităţii<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De ce-l arătăm cu degetul,</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Necruţător,</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Pe cel care are un picior mai scurt ?</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Nu-i mai mare defectul</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De-a avea o gîndire şchioapă ?</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De ce-l numim dizabilitat </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Pe cel care nu aude ?</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Nu–i mai mare defectul </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Celui care aude numai ce-i place ?</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De ce strigăm în copilărie</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Uite orbul ?!</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Nu-i mai nevăzător cel care</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Nu vede adevărul </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Deşi are vederea perfectă ?</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De ce râdem </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De cel care nu poate rosti cuvinte</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Uitînd că mâinile lui</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Când aleargă pe strunele harpei</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Cântă muzică pentru îngeri ?!</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>De ce privim urâţenia dinafară</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Ca pe un handicap</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Când toată răutatea din lume </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Se ascunde îndărătul </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Frumuseţii din vitrină,</strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Iar nobleţea tace modestă </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: "Arial", "sans-serif"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><strong>Pe rândul din spate ?! </strong></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 10pt;">
<br /></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-60171444002383622502011-12-22T23:50:00.000-08:002011-12-23T00:02:10.494-08:00Sarbatori Fericite !<div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;">
</div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /> </div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><em><strong>Un Craciun ca in povestile copilariei si un An Nou mai bun !</strong></em></span></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><em><strong>La multi ani !</strong></em></span></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<strong><em><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Merry Christmas !</span></em></strong></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<strong><em><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Boldog Karacsonyt kivanok !</span></em></strong></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<strong><em><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Joyeux Noel !</span></em></strong></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dxOkwCM2LMQ7C8vEwb6NzOmifSr8Ye0DzAc9A1Pv_xzLD7H1u8HA_AK4wBVIR8T6wZcy2UBCQYv26qOSq9mug' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-68921950492009033482011-12-13T00:55:00.000-08:002011-12-13T00:55:58.097-08:00Povestea unui pisoiaş, sau despre Arca lui Noe şi Crăciun<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiV_2CYDKw-n3CM-4QMQAbZ776DHaz3u4qYZjhE6huKjEYMSIxek3Y4bSfM1rE7x8z1-ME_qZfvbuMDCH0n0BS_UJIBmaoYBNhU-vfxHAbQY3ksbKRY2hw_HidCYjXfH27FPym-20UNvRg9/s1600/387760_2287188936057_1138928266_31839565_526934223_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="239" oda="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiV_2CYDKw-n3CM-4QMQAbZ776DHaz3u4qYZjhE6huKjEYMSIxek3Y4bSfM1rE7x8z1-ME_qZfvbuMDCH0n0BS_UJIBmaoYBNhU-vfxHAbQY3ksbKRY2hw_HidCYjXfH27FPym-20UNvRg9/s320/387760_2287188936057_1138928266_31839565_526934223_n.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: purple;"><span style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt;">Povestea</span><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"> unui pisoiaş, sau despre Arca lui Noe şi Crăciun</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: purple;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;">In urmă cu ceva timp în scara blocului în care locuiesc a apărut un pisoiaş, nu ştiam cine este, dar era tare blând şi cuminte; am deschis uşa şi imediat a vrut să intre în casă, părea obişnuit să facă asta. Iubitoare de pisici cum sunt mi s-a rupt sufletul cînd pisica mea, o doamnă aristocrată ce se apropie de venerabila vârstă a maturităţii, are 17 ani, a făcut un categoric </span><span style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt;">“</span><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;">Câh” către musafirul din uşă. Dar ... ea este doar o pisică, iar eu, în ciuda convieţuirii îndelungate cu ea, n-am reuşit să învăţ limba pisicească şi nu-i pot explica faptul că un orfan nu-i ameninţă cu nimic situaţia de stăpână a casei; poziţia ei nu mă miră aşadar, cu atît mai mult cu cît, atunci cînd este vorba de animale şi oamenii se împart, belicoşi, în două tabere gata de război civil: prima tabără nu iubeşte, categoric, nici un animal, cea de-a doua se declară zgomotos ”iubitoare de animale”, iubindu-şi însă doar animalele proprii, de mare rasă şi pedigri, gata oricănd să dea afară în frig, cu o lovitura de picior, orice orfan calificîndu-l drept vagabond şi derbedeu. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">De departe pisoiaşul vărgat nu era aşa ceva şi în mod evident nu ştia să se apere ... era prea prietenos, blînd şi încrezător în oameni, jungla era ceva necunoscut pentru el. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Am aflat că venea să mănînce la magazinul pentru animale din colţ şi noi încercam să-i oferim un pic de mângâiere şi un strop de lapte cald. Cine ştie ce se întîmplase cu stăpînii lui!</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Intr-o zi însă inevitabilul s-a produs ... un şofer al iadului n-a pus piciorul pe frână pentru un biet pisoi şi l-a lovit! Probabil la fel ar fi făcut şi cu un om !!!</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">L-am căutat în zadar ... două seri am adormit cu greu gândindu-mă la acel sufleţel despre care nu mai ştiam nimic ... era oare în raiul pisicilor sau se stingea cine ştie unde, în ger, temîndu-se să se mai apropie de oameni ...</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Până într-o zi, cînd am aflat că venise ... şontâc, şontâc, cu o lăbuţă ruptă în accident, se întorsese la magazinul pentru animale, ştia că acolo găseşte alinare ... şi pe bună dreptate ... a fost preluat de doctoresele de la cabinetul din vecinătate, „Ingerii lui Charlie” pentru motănelul tigrat.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Acum e la adăpost, îi e cald şi bine, mă duc din când în când să-l văd, urmează să fie operat la lăbuţa ruptă şi castrat ... apoi însă, are nevoie de stăpâni şi de o casă pentru totdeauna ...</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Poate nu-i scriam povestea dacă nu era decembrie şi nu era Crăciun ... Doamne, Doamne a spus că în Arca lui Noe trebuie să fie din toate animalele cîte două, adică EL le-a făcut şi pe animăluţe şi a vrut să aibă locul lor pe Pământ, EL n-a vrut să împărăţim doar noi, oamenii acest Pământ ! Atunci înseamnă că există şi un Crăciun al animalelor şi trebuie ca Moşul acesta să-i aducă un stăpân motănelului tigrat ... altfel nu este dreptate în lume!</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Şi iarăşi poate nu vă spuneam povestea dacă nu mi s-ar fi întîmplat de curînd şi mie ... am avut doi cîini, Bobi şi Roni ... Roni s-a îmbolnăvit şi, cu toată durerea din suflet, am fost nevoiţi să-l adormim ... după plecarea lui Roni, foarte repede, am aflat tot de pe net că Zeta, o căţeluşă lup alsacian, este pentru a doua oară orfană ... am adoptat-o pe Zeta, acum este fericită şi veselă ... dovadă că se poate ...</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Motănelul tigrat a primit de la Doamne Doamne a doua şansă ... acum trebuie să primească, de la noi, o familie!</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: purple;">Spuneţi şi voi mai departe povestea aceasta, poate Moş Crăciun îşi va întoarce chipul spre motănelul tigrat, sau, mai simplu, poate nişte părinţi vor vrea să le dăruiască copiilor un motănel cu o poveste despre magia Crăciunului şi despre dragostea de animale!</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX_OReMO65l_g6kRH-ytIX8RN_v8XFgMKnqRI_OAziPWUPDedLkIo-pF4nhWnXRLYVgXv2cp3OZp-4wfeajgVX3qR4gJEKgIow1OaK_IlwGDZ87LLP5YwUUV31WhBCeXV0Aupr-5U77OR7/s1600/329740_257803347600419_100001122680595_738564_342864894_o.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" oda="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX_OReMO65l_g6kRH-ytIX8RN_v8XFgMKnqRI_OAziPWUPDedLkIo-pF4nhWnXRLYVgXv2cp3OZp-4wfeajgVX3qR4gJEKgIow1OaK_IlwGDZ87LLP5YwUUV31WhBCeXV0Aupr-5U77OR7/s320/329740_257803347600419_100001122680595_738564_342864894_o.jpg" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCWHs4iRjURb2rmQ8CgIvdqn_popSWkBRzRFHHhuR_QUIWZmJrVm_meBthUlHMNSS4mD3PxxljePRJ8GZDnNgk5FZmjW7Y8SOjjCBcVwWMYuu3o5C6lkkbTeswtFTt8yPeQu-8Jb_TVc9D/s1600/380540_2286981530872_1138928266_31839520_937888751_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="239" oda="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCWHs4iRjURb2rmQ8CgIvdqn_popSWkBRzRFHHhuR_QUIWZmJrVm_meBthUlHMNSS4mD3PxxljePRJ8GZDnNgk5FZmjW7Y8SOjjCBcVwWMYuu3o5C6lkkbTeswtFTt8yPeQu-8Jb_TVc9D/s320/380540_2286981530872_1138928266_31839520_937888751_n.jpg" width="320" /></a></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-74421414491063788982011-12-06T05:31:00.001-08:002011-12-06T05:31:50.039-08:00Eu sau Big Brother Facebook<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Eu sau Facebook</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Cu ceva vreme în urmă mă declaram fan Facebook zicînd că-mi vine Face-ul ca o mănuşă … şi cam aşa părea … e corespondenţă, e conversaţie, e lume multă şi informaţie aşijderea, sunt prieteni şi stai tot timpul “in priză”, adică eşti ¨up to date¨ …</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Toate bune şi frumoase pînă într-o zi cînd primesc un mesaj că cineva a deschis ¨your greeting card¨ şi-mi mulţumeşte … în general îmi felicit prietenii de ziua lor prin viu grai, aşa îmi place, aşa cred că este frumos, mi-e drag să aud vocile prietenilor mei de ziua mea şi de zilele lor … pe facebook trimit mesaje scrise cu mânuţa mea pentru că le vreau personale, nu formalist politicoase … aşadar m-am mirat la primul mesaj, zicând că poate am fost confundată … la al doilea, am devenit deja mai atentă … şi-am constatat că da, trimit nişte greeting card-uri … adică NU, eu nu trimit … Facebook are grijă şi trimite în numele meu ilustrate de felicitare cu balonaşe colorate tuturor prietenilor mei de pe Facebook. Şi-atunci i-am condamnat pe toţi la … felicitare ! <place w:st="on">Cam</place> aşa s-a întîmplat … am primit o dată o felicitare, mi-a plăcut, am fost întrebată dacă vreau să trimit şi eu felicitări prietenilor mei, am spus da, crezând că v-a trebui să procedez ca de obicei : alegi felicitarea, alegi melodia, adaugi un mesaj şi dai SEND! Ei bine, NU!</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Acest Big Brother numit Faceboc mă scuteşte de toate aceste gesturi, le face în locul meu şi vă trimite în numele meu balonaşe colorate de zilele voastre!</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">M-am liniştit … pot să fiu neglijentă, uitucă, să n-am chef să scriu, să nu vreau să vă felicit, să mor pur şi simplu iar Facebook va continua să vă felicite în numele meu, pentru că nu cred că s-ar gîndi cineva să-l oprească. Are şi alte aplicaţii care vă trimit felicitări cu orice ocazie, de Crăciun, de Anul Nou … </span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Glumeam cîndva cu un bun prieten şi spuneam ¨n-ai cont pe facebook, nu exişti …¨.</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Eu am cont pe Facebook , ce nevoie mai am de mine ???Ei bine, până aici!</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Dacă veţi mai primi balonaşe colorate de zilele voastre … enjoy! Dar să ştiţi că nu vi le-am trimis eu , ci Big Brother, dacă nu reuşesc să-l dezactivez!</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="color: blue; font-family: "Arial", "sans-serif";">Iar acum mă duc să-l caut pe BB şi să-i vin de hac, înainte să înceapă să semene din ce în ce mai mult cu Creatura, stiţi voi, filmul acela SF …</span></i></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-25300498157743313062011-08-22T04:11:00.000-07:002012-05-02T09:20:01.821-07:00Pisica alba<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6Koh6gdclV7Ews2GzOdc7oaIcbGXgjzPUrJqCXSpWK6hcvk-qqgGiHJPajQqMa5980YKgrqRh6Vnc0SZY9S3peV_qpjC6Esc6U71RRWdol2TQmX7RPQY_C4KVgSs5s0W69M_2fZE99M9f/s1600/185294_222035891177165_100001122680595_618275_1545109_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="color: magenta; font-family: Verdana, sans-serif;"><em><img border="0" height="240" qaa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6Koh6gdclV7Ews2GzOdc7oaIcbGXgjzPUrJqCXSpWK6hcvk-qqgGiHJPajQqMa5980YKgrqRh6Vnc0SZY9S3peV_qpjC6Esc6U71RRWdol2TQmX7RPQY_C4KVgSs5s0W69M_2fZE99M9f/s320/185294_222035891177165_100001122680595_618275_1545109_n.jpg" width="320" /></em></span></a></div>
<div closure_uid_ut9o5y="149">
<div closure_uid_13pjpg="119">
<span style="color: blue; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Pisica albă<br />( poem pentru Facebook)<br />M-am crucificat,<br />Pe mine şi poezia mea,<br />Pe pereţi virtuali.<br />Cuvintelor mele nu le place<br />Mirosul de sînge proaspăt,<br />Nici gustul coclit al minciunii.<br />Se-mperechează isteric cîte două<br />Schimbînd între ele rime,<br />Intr-un apoteotic<br />Distih fără conţinut.<br />Pisica albă toarce-un blestem.<br />Eu îl transcriu<br />Pe-o coală de hîrtie,<br />Albă,<br />Ca blana pisicii albe.</em></span></div>
<div closure_uid_13pjpg="119">
<span style="color: blue;"><br /></span></div>
<div closure_uid_13pjpg="119">
<span style="color: blue;"></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Parodie la Mihai Ursachi</em></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /><em><span style="color: blue;"></span></em></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Un om avea un sanctuar</em></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Și l-a pângărit.</em></span></div>
<div closure_uid_fe02a2="129" style="margin-bottom: 0cm;">
<div closure_uid_fe02a2="127">
<span style="color: blue; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Cui îi pasă ?</em></span></div>
<div closure_uid_fe02a2="127">
<br /></div>
<div closure_uid_fe02a2="127">
<br /></div>
<div closure_uid_fe02a2="127">
</div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">CONFESIUNE</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue;"><br /></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Am adormit la liziera vieţii,</span></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">La vama dintre om şi plantă</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Pe marginea unui vis.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">M –am învelit în aşternut de cîntec</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Din flautul zeului Pan.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Nu mai ştiu dacă respir oxigen</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Şi-l ard în căminul visului</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Hrănindu-mă,</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Sau ard pădurea din vis</span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Hrănind omenirea cu oxigen.</span></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Am adormit la hotarul </span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Dintre azi şi mîine,</span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Şi nu-mi mai aduc aminte, dacă</span></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Shakespeare a scris</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Visul unei nopţi de vară</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">In visul meu, sau asta se-ntîmpla</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Inainte s-adorm.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">In vis mi-e teamă că la trezire</span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Nu voi mai găsi hîrtie şi creion.</span></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Mi-e teamă că va trebui să scriu numai</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">In calculatorul pe care, între timp,</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">L –a inventat Jules Verne</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Şi n-am să nimeresc cu degetele tastatura.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Mi-e teamă că va trebui să folosesc </span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Un deget pentru fiecare literă,</span></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Un veac de singurătate </span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Pentru fiecare vers.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Mă tem, în vis, că n-au să-mi ajungă </span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Mîinile, n-am decît două şi doar</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Zece degete.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Mă tem în vis că mă voi trezi</span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span lang="ro-RO"><span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Şi voi fi doar o pagină albă.</span></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">In fiecare vis mă tem</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Că doar am visat</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="color: blue; font-family: Arial, sans-serif;">Că pot să scriu.</span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
</div>
</div>
</div>
</div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-58303866991737227272011-08-10T01:08:00.000-07:002011-08-10T01:08:52.546-07:00Casele noastre sau Casa lui Dumnezeu ?<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><h1 class="art-heading w-387" closure_uid_ghtphm="134"> </h1><h1 class="art-heading w-387" closure_uid_ghtphm="134"> </h1><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivP0E9Ric0BjF_1sjT9Ri4ycbHnmS5G5k8KGrHJx_834IVa9pCFBo0al4gWkTTsfyo4ysaGn2vaDGtX2AGS7QRdsHUco8DiGq_cLhiC_hiCwqikUzZ8hfsWZ4UhfAEtMM9iajXzXJOl7JY/s1600/01asigurare_casa_coloana_f9d9c3a4ac.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="197" naa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivP0E9Ric0BjF_1sjT9Ri4ycbHnmS5G5k8KGrHJx_834IVa9pCFBo0al4gWkTTsfyo4ysaGn2vaDGtX2AGS7QRdsHUco8DiGq_cLhiC_hiCwqikUzZ8hfsWZ4UhfAEtMM9iajXzXJOl7JY/s320/01asigurare_casa_coloana_f9d9c3a4ac.jpg" width="320" /></a></div><h1 class="art-heading w-387" closure_uid_ghtphm="134"> </h1><h1 class="art-heading w-387" closure_uid_ghtphm="134">Casele noastre sau Casa lui Dumnezeu ?</h1><div class="art-content clearfix text-justify" id="art-content"><div class="image left"><a alt="Casele noastre sau Casa lui Dumnezeu ?" href="http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/1258/125741_casa-dumnezeu-casele-noastre-3.jpg" rel="lightbox[ABC]" title="Casele noastre sau Casa lui Dumnezeu ?"><img alt="Casele noastre sau Casa lui Dumnezeu ?" src="http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1258/125741_casa-dumnezeu-casele-noastre-3_w180.jpg" width="180" /> <span class="show-lightbox-button">Mareste imaginea.</span> </a></div><div style="text-align: justify;">Nu putini sunt aceia care aproape isi inchina viata zidirii unei case imense, cu etaje si garaj, cu dotari cat mai moderne si sisteme de alarma pe masura, in vreme ce biserica la care merg de obicei, pentru botezuri, cununii si alte slujbe, sufera de pe urma lipsurilor materiale.</div><div style="text-align: justify;">Astazi, unii ca acestia, auzind de nevoile bisericii, se ascund fara de rusine in spatele unui gand de genul: "Lasa, ca preotii au bani, au masini, etc." Cateva stiri de scandal, precum si o emisiune TV defaimatoare, sunt in stare sa ii faca pe unii ca acestia sa generalizeze mesajul, inchizand ochii asupra bisericii de langa ei.</div><div style="text-align: justify;">Ce e drept, bisericile se ridica si astazi, insa nu de putine ori cu bani de la numai cativa oameni instariti, iar nu cu bani de la toti credinciosii. Consider ca putinul celor multi poate fi echivalent cu multul celor putini. Peste toate acestea, precum ne spune Insusi Mantuitorul, mai de folos este putinul dat cu inima curata si cu jertfa, decat multul dat din prisosul unor averi adunate in fel si chip.</div><div style="text-align: justify;">"Si privind Iisus, a vazut pe cei bogati, aruncand darurile lor in vistieria templului. Si a vazut si pe o vaduva saraca, aruncand acolo doi bani. Si a zis: Adevarat va spun ca aceasta vaduva saraca a aruncat mai mult decat toti. Caci toti acestia din prisosul lor au aruncat la daruri, aceasta insa din saracia ei a aruncat tot ce avea pentru viata" (Luca 21, 1-4).</div><div style="text-align: justify;">Sunt de parere ca inima oricarui crestin ar trebui sa marturiseasca hotarat: "Mai intai casa lui Dumnezeu, iar mai apoi casa mea!" Nu spun ca, in maxima saracie fiind, omul trebuie sa se ingrijeasca mai mult de biserica, decat de viata lui, caci intr-un asemenea caz stie Domnul ca este lucru cu anevoie de implinit (nu si imposibil), ci spun ca din lacomie si zgarcenie ajungem uneori sa ne inchim viata caselor noastre si masinilor, iar nu lui Dumnezeu. Ajungem sa ne credem saraci, in vreme ce zidim nebuneste "morminte moderne", case lipsite de duh si de adevar, in care nu se stie cata vreme vom mai locui.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Casele noastre sau Casa lui Dumnezeu ?</strong></div><div style="text-align: justify;">In vremea proorocului Agheu, lucrurile nu stateau cu mult diferit fata de cele din vremea noastra. Astfel, in vreme ce evreii isi zideau case cat mai scumpe, "cu peretii lucrati in tablii", templul Domnului se afla in stare de ruina. Dupa reintoarcerea din robie, Templul Domnului din Ierusalim se afla in stare de ruina, iar lucrarile de reconstruire ale acestuia aveau sa fie intarziate, atat de lipsa de unitate si hotarare a poporului evreu intors din exil, cat si de preocuparea evreilor pentru casele proprii, fiecare amanand pe mai tarziu zidirea Casei Domnului.</div><div style="text-align: justify;">"Asa zice Domnul Savaot: Poporul acesta graieste: "N-a venit inca vremea ca sa zidim templu Domnului." Atunci a fost cuvantul Domnului catre proorocul Agheu, zicand: "Este oare, timpul, ca voi sa locuiti in casele voastre cu peretii lucrati in tablii, cand templul acesta este in ruina?" Si acum, iata ce zice Domnul Savaot: "Fiti cu bagare de seama la caile voastre! Voi ati semanat mult, dar ati cules putin; ati mancat, dar nu v-ati saturat; ati baut, dar nu v-ati imbatat; v-ati imbracat cu vesminte, dar nu v-au tinut de cald si ati strans simbria voastra ca sa o puneti intr-o punga sparta." Asa graieste Domnul: "Fiti cu bagare de seama la caile voastre! Suiti-va in munte si aduceti lemne ca sa claditi iarasi templul in care voi binevoi si Ma voi preaslavi", zice Domnul. "V-ati asteptat la mult, dar iata ca aveti putin. Ati strans mult, dar Eu am risipit truda voastra! Pentru ce?, zice Domnul Savaot. Din pricina templului Meu care sta daramat, iar voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru casa lui!" (Agheu 1, 2-9)</div><div style="text-align: justify;">La randul sau, proorocul David, rege fiind, nu a avut liniste pana ce nu "a aflat locas Domnului"; el nu putea sa se bucure nici macar de stapanirea imparateasca, stiind cum Chivotul Legii se afla in pribegie, "in tarina lui Iaar", iar nu intr-un locas minunat, cat mai vrednic de numele lui Dumnezeu, precum citim in cartea "Psalmi":</div><div style="text-align: justify;">"Adu-ti aminte, Doamne, de David si de toate blandetile lui. Cum s-a jurat Domnului si a fagaduit Dumnezeului lui Iacob: Nu voi intra in locasul casei mele, nu ma voi sui pe patul meu de odihna, nu voi da somn ochilor mei si genelor mele dormitare si odihna tamplelor mele, pana ce nu voi afla loc Domnului, locas Dumnezeului lui Iacob. Iatz am auzit de chivotul legii; in Efrata l-am gasit, in tarina lui Iaar" " (Psalm 131, 1-6).</div><div style="text-align: justify;"><strong>Cine are grija de altul mai intai, pe el se ingrijeste.</strong></div><div style="text-align: justify;">Intr-o vreme in care foametea era din ce in ce mai mare, ani de zile nefiind "nici roua, nici ploaie", Sfantul Proroc Ilie a fost trimis de Domnul la o femeie vaduva din localitatea Sarepta. La intalnirea cu femeia vaduva, sfantul a rostit cel mai crunt cuvant cu putinta, pentru acea vreme de foamete: "Adu-mi putina apa ca sa beau!"</div><div style="text-align: justify;">"Cnd a ajuns la portile cetatii, iata o femeie vaduva aduna vreascuri si a chemat-o Ilie si i-a zis: "Adu-mi putina apa ca sa beau!" Si s-a dus ca sa-i aduca, dar Ilie a strigat-o si i-a zis: "Adu-mi si o bucata de paine sa mananc!" Ea insa a zis: "Viu este Domnul Dumnezeul tau, n-am nici o faramitura de paine, ci numai o mana de faina intr-un vas si putin untdelemn intr-un urcior. si iata, am adunat cateva vreascuri si ma duc sa o gatesc pentru mine si pentru fiul meu si apoi sa mancam si sa murim!" Atunci i-a zis Ilie: "Nu te teme, ci du-te si fa cum ai zis; dar fa mai intai de acolo o turta pentru mine si adu-mi-o, iar pentru tine si pentru fiul tau vei face mai pe urma. Caci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Faina din vas nu va scadea si untdelemnul din urcior nu se va imputina pana in ziua cand va da Domnul ploaie pe pamant!" Si s-a dus ea si a facut asa, cum i-a zis Ilie; si s-a hranit ea si el si casa ei o bucata de vreme. Caci faina din vas n-a scazut si untdelemnul din urcior nu s-a imputinat, dupa cuvantul Domnului, grait prin Ilie" (III Regi 17, 8-16).</div><div style="text-align: justify;">Omul trebuie sa iubeasca deci mai intai casa lui Dumnezeu, iar mai apoi casa sa. Si astazi ne rusineaza cei saraci si credinciosi, care pun Casa lui Dumnezeu si nevoile celuilalt mai presus de ale lor, precum vedem in cazul vaduvei din Sarepta Sidonului, care, desi era cuprinsa de o saracie lucie, a dat Sfantului Ilie si ultimul strop de hrana, iar Domnul i-a rasplatit nemasurat, dupa dragostea si credinta ei.</div><div style="text-align: justify;">Daca, avand grija de un alt semen, mai mult decat de noi, primim daruri peste daruri de la Dumnezeu, cata binecuvantare nu vom avea daca ne vom ingriji mai intai de Casa Domnului, iar mai apoi de a noastra?!</div><div style="text-align: justify;">Domnul sa se milostiveasca spre noi, ca atunci cand va veni Mantuitorul, sa nu fim aflati zidindu-ne nebuneste casele, caci atunci sigur vom auzi: "Templul Meu sta daramat, iar voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru casa lui" (Agheu 1, 9).</div><div style="text-align: justify;">Casa lui Dumnezeu sau casele noastre, noi ce asezam mai intai pe lista de prioritati ?!</div><div style="text-align: justify;"><strong>Teodor Danalache</strong></div></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-1331633450052930172011-08-05T09:03:00.000-07:002011-08-05T09:03:46.303-07:00IMNUL MINERILOR<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="292" style="clear: both; text-align: center;"> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div closure_uid_q0j5e6="448" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/69SUW02NkzQ?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div closure_uid_q0j5e6="296" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><br />
</div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>În fund de munţi noi des intram,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Cu „NOROC BUN” ne salutam!</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Şi când ieşim din sânul lor,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Noi tot „NOROC” strigam in cor!</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em></em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>În mina-i Dumnezeu cu noi ,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Afara-s grijuri şi nevoi!</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Deasupra noastră n-avem cer,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>C-aşa e viata de miner!</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em></em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Când plini de praf cu paşi trudiţi,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Ieşim din mina obosiţi,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Ne doare ca-n lumina sa</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Pământul ţine-o lume rea.</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em></em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>De-atâtea grijuri si nevoi </em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Noi ne întoarcem înapoi,</em></span></span></div><div closure_uid_q0j5e6="307" style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>În lumea noastră far-de cer</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>C-aşa e viata de miner!</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em></em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Şi moartea vine tot mai des</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Să vadă ce-are de cules,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Din lumea noastră far-de cer,</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #741b47; font-family: Verdana, sans-serif;"><em>C-aşa e viata de miner!</em></span></span></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"></div><div style="margin: 0px 0px 0pt; text-indent: 134.95pt;"><span style="font-size: 14pt;"><br />
</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1uaYDDfvJGrEzqZyPQ9Szj86_VEG169heApdjvJUrserG48zf3h2UBh-ygqhfnqcGf8czF4484686gmpI1oHcw-0_MBWiS5XjZBQ2OI2dvsascfQef1yMafR7gvgQTRA0jKko846n36rW/s1600/petrila-deak.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1uaYDDfvJGrEzqZyPQ9Szj86_VEG169heApdjvJUrserG48zf3h2UBh-ygqhfnqcGf8czF4484686gmpI1oHcw-0_MBWiS5XjZBQ2OI2dvsascfQef1yMafR7gvgQTRA0jKko846n36rW/s320/petrila-deak.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><div closure_uid_q0j5e6="131"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em closure_uid_q0j5e6="308"> </em></span></div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZay_dHpa_NIgtQigDq2-aESoskEGzU1EhBG_w5oVV_xgD2AOCZHXkC9lt6KvDGt6ZlX1o5F_dWvrotEsZGpU4kUuvskM-u05GqsxqmTpHOR4RPoHiOEG-AycAjl-9HRklKSX7K60Wz6dL/s1600/Picture+004.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="223" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZay_dHpa_NIgtQigDq2-aESoskEGzU1EhBG_w5oVV_xgD2AOCZHXkC9lt6KvDGt6ZlX1o5F_dWvrotEsZGpU4kUuvskM-u05GqsxqmTpHOR4RPoHiOEG-AycAjl-9HRklKSX7K60Wz6dL/s320/Picture+004.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXLT8xMMpCVUaKwiLPU4OUlz9dAIYnYbOBGkSN1XSp76UX67MQZ6GhFSItXFn2vxc3FReMlDgfgmRbzfp3qe5h132MpnqdFTRHWAuZ4ZELWu5UhAqEjiLnZ9mDIt0z1dXS7tKZSNBbgyqU/s1600/Picture+023.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXLT8xMMpCVUaKwiLPU4OUlz9dAIYnYbOBGkSN1XSp76UX67MQZ6GhFSItXFn2vxc3FReMlDgfgmRbzfp3qe5h132MpnqdFTRHWAuZ4ZELWu5UhAqEjiLnZ9mDIt0z1dXS7tKZSNBbgyqU/s320/Picture+023.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"><br />
</div><div align="right" closure_uid_q0j5e6="131"></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/2RsKr7x5D0w?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-68317922711617824822011-08-05T08:39:00.000-07:002011-08-05T08:39:37.938-07:00Manastirea Locurele<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><h1 class="art-heading w-387" closure_uid_sb5e2x="125">Manastirea Locurele</h1><div class="art-content clearfix text-justify" id="art-content"><b></b><br />
<div align="justify" closure_uid_sb5e2x="135">Locurele este un locas de rugaciune aflat in mijlocul padurilor din defileul Jiului. Fiind locuit de calugari, fostul Schit Locurele este cunoscut mai ales ca metoc al <a _prototypeuid="4" class="linking auto" hidden="false" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67815-manastirea-lainici" title="">Manastirii Lainici</a>. Acesta a fost schit pana in anul 1999, dupa aceasta data el fiind ridicat la rangul de manastire. Hramul acestui sfant locas de rugaciune este Schimbarea la Fata, praznuita la 6 august.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Lainici" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/lainici-lainici-3412.jpg" /></div><div align="justify">Locurele reprezinta, din <a _prototypeuid="5" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodox" title="Primirea Traditiei in timpul de azi din punct de vedere ortodox">punct de vedere</a> al asezarii lui si al duhului celor ce-l locuiesc, un model de viata monastica. Manastirea Locurel e se afla intr-o poiana larga din mijlocul padurii, la altitudinea de 780 de metri. Poiana in care este construit <a _prototypeuid="6" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67901-schitul-straja" title="Schitul Straja">schitul are ca strajeri</a> Muntele Sliva la sud si culmile Parangului la nord-est.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(3).jpg" /></div><div align="justify">Credinciosii care vin sa se roage la Manastirea Lainici si nu urca spre <a _prototypeuid="7" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/pelerinaje/71221-pelerinaj-la-varful-muntelui-straja" title="Pelerinaj la varful muntelui Straja">varful Muntelui</a> Gropu, la Manastirea Locurele, au ce regreta. Drumul pietruit spre acesta, pornind putin mai la nord de Manastirea Lainici, este odihnitor si se parcurge usor de catre pelerini.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(1).jpg" /></div><div align="justify">Din punct de vedere teritorial, schitul apartine de comuna Schela, fiind situat pe o stanca la circa cinci kilometri de Manastirea Lainici, accesul facandu-se pe un drum forestier, uneori greu accesibil pentru autoturisme.</div><div align="center"><img align="middle" alt="" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(9).jpg" /></div><div align="justify">Legat de numele acestui loc, putem spune urmatoarele: Manastirea Locurele isi trage numele de la "Locurel", care inseamna "poienita de munte", dar pisania se refera la sfantul schit cu numele de "Locuri Rele", ceea ce ne face sa presupunem ca, odata cu vremea, prin pronuntie a devenit "Locurele".</div><div align="justify">Asupra denumirii schitului pot aparea unele confuzii. El nu se numeste schitul "Locuri Rele" cum gresit apare in unele publicatii, denumirea corecta a sa fiind "Locurele", adica "locuri mai mici pentru rugaciune". Schitul Locurele a fost vizitat si de scriitorul <a _prototypeuid="8" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/poezii-de-pasti/71364-alexandru-vlahuta-christos-a-inviat" title="Alexandru Vlahuta - Christos a inviat">Alexandru Vlahuta</a>, acesta fiiind pomenit in a sa lucrare, "Romania Pitoreasca".</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(6).jpg" /></div><div align="justify"><strong>Manastirea Locurele - <a _prototypeuid="9" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69332-scurt-istoric-al-semnului-sfintei-cruci" title="Scurt istoric al semnului Sfintei Cruci">scurt istoric</a></strong></div><div align="justify">Schitul Locurele a fost intemeiat intre anii 1850-1852, de doi preoti de mir din Targu Jiu, si anume: <a _prototypeuid="10" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68469-parintele-constantin-galeriu-iubire-si-inviere" title="Parintele Constantin Galeriu - Iubire si Inviere">Parintii Constantin</a> Cartianu si Costache Lupu Stolojan, calugariti sub numele de Cleopa, respectiv, Luca; ei au ravnit tot timpul o viata sihastreasca.</div><div align="justify">Primul schit din poienita de la Locurele a fost din lemn, dar intre anii 1855-1859 aceiasi calugari l-au recladit din caramida, asa cum se vede si astazi. Aici s-au nevoit schimnicii iubitori de asceza si liniste, intr-o desavarsita instrainare, tacere, post si neincetata rugaciune. In prezent obstea de aici formeaza o obste cu monahii din Manastirea Lainici.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(13).jpg" /></div><div align="justify">Biserica de la <a _prototypeuid="11" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67478-locuri-sfinte-manastiri-si-biserici-din-odessa" title="Locuri sfinte - Manastiri si biserici din Odessa">Locurele s-a sfintit</a> la data de 31 martie 1860, cu hramul "Schimbarea la Fata". Intre anii 1892-1897, schitul a fost reparat si zugravit din nou cu ajutorul si cu binecuvantarea Episcopului Ghenadie Enaceanu al Eparhiei Ramnic - Noul Severin -, si prin staruinta si osardia ieromonahului Dionisie Stefanescu.</div><div align="justify">Schitul Locurele, parasit in timpul Primului Razboi Mondial, a fost refacut in anul 1957 de Calinic Caravan, staret al Manastirii Lainici. In anul 1996 s-a renovat pardoseala schitului, din scandura, aparand ferestre noi si usi din lemn de stejar. Grija lucrarilor au avut-o ieromonahii Gherescu si Mihail. </div><div align="left"><strong>Manastirea Locurele - arhitectura</strong></div><div align="justify">Biserica de la Locurele are forma trilobata, cu o turla pe pridvor, de forma patrata. Catapeteasma bisericii este de zid. Naosul se delimiteaza de pronaos printr-un zid care ajunge pana la plafon si care lasa o deschidere cat o usa mai inalta. </div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(2).jpg" /></div><div align="justify">Pridvorul bisericii este inchis si pictat. Usa de la intrarea in pridvor este in doua canaturi, masiva si din lemn. Altarul este luminat de o fereastra pe zidul din rasarit si de cate o fereastra pe zidurile din dreapta si din stanga. Sculptura frumoasa a <a _prototypeuid="12" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/88789-cand-si-de-ce-se-inchid-usile-imparatesti" title="Cand si de ce se inchid Usile Imparatesti?">usilor imparatesti</a> apartine aculptorului M. Dobrita.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(5).jpg" /></div><div align="justify">Naosul si pronaosul bisericii primesc fiecare lumina de la cate o fereastra din dreapta si din stanga zidurilor, iar pridvorul, de la doua ferestre mai mari decat celelalte, asezate in fata, in dreapta si in stanga usii. Ferestrele bisericutei sunt duble, cu bare metalice intre ele.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(4).jpg" /></div><div align="justify">Clopotnita manastirii se afla in dreapta bisericii, lipita de zidul acesteia. Clopotnita este din lemn, sustinuta de patru stalpi foarte grosi din zid. Acoperisul ei este din tabla alba si are o streasina foarte larga. Peretii varuiti in alb au, din loc in loc, firide superficiale.</div><div align="left"><strong>Manastirea Locurele - <a _prototypeuid="13" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69450-reprezentarea-sfintei-treimi-in-pictura-bisericilor-romanesti" title="Reprezentarea Sfintei Treimi in pictura bisericilor romanesti">pictura bisericii</a></strong></div><div align="justify">Pictura bisericii este originala, executata in anul 1897 de pictorul Ioan Oprisan. Aceasta se pastreaza bine in pronaos, pe tampla si pe usile imparatesti. La intrarea in pronaos, in dreapta si in stanga, sunt pictati <a _prototypeuid="14" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67769-biserica-sfintii-apostoli-petru-si-pavel" title="Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel">Sfintii Apostoli Petru si Pavel</a>. </div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(7).jpg" /></div><div align="justify">Privind tabloul votiv, se mai disting portretele celor doi calugari ctitori, ale episcopilor Calinic si Ghenadie ai Ramnicului - Noului Severin -, al Regelui Carol I, al lui Radu Cartianu si al sotiei Constantina Cartianu, si al lui Dinca A. Scheleru. Acestia din urma au contribuit la renovarea dintre anii 1892-1897. </div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(14).jpg" /></div><div align="justify">In fata bisericii, in partea dinspre Apus, este o cladire cu etaj pentru chilii, staretie, trapeza si bucatarie. Din locul unde este asezata biserica, se deschide o perspectiva foarte frumoasa la rasarit, la sud si la apus. In partea nordica vedem numai padurea la poalele careia se afla <a _prototypeuid="15" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/pf-teoctist/71303-pf-teoctist-cuvant-rostit-in-biserica-manastirii-curtea-de-arges-in-fata-oaspetilor-invitati-la-intronizarea-prea-fericitului-patriarh-teoctist" title="PF Teoctist - Cuvant rostit in biserica Manastirii Curtea de Arges, in fata oaspetilor invitati la intronizarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist">biserica Manastirii</a> Locurele.</div><div align="justify"><strong>Manastirea Locurele - <a _prototypeuid="16" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/69899-viata-duhovniceasca-si-familia" title="Viata duhovniceasca si familia">viata duhovniceasca</a></strong></div><div align="justify">"La Schitul Locurele vietuiesc trei calugari, cel mai varstnic dintre ei avand 92 de ani. Se numeste parintele Adrian. De dansul au grija doi calugari mai tineri. In total, la <a _prototypeuid="17" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67418-sfanta-manastire-iviron" title="Sfanta Manastire Iviron">Sfanta Manastire</a> Lainici traiesc 35 de calugari. </div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(10).jpg" /></div><div align="justify">Ne gospodarim, avem gradina si animale. Viata noastra se petrece in rugaciune, lucru si odihna. Zilnic, fiecare calugar se roaga aproximativ zece ore. Schimbarea la fata este una dintre cele mai mistice sarbatori din an si este marcata asa cum se cuvine. </div><div align="justify">De fapt, aceasta sarbatoare este hramul Schitului Locurele, nu al manastirii, insa, cele doua locasuri fiind unul langa altul, sarbatorim si la <a _prototypeuid="18" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67712-marele-meteor-manastirea-schimbarea-la-fata" title="Marele Meteor - Manastirea Schimbarea la Fata">manastire Schimbarea la fata</a>", a spus Parintele Ioachim de la Manastirea Lainici.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(8).jpg" /></div><div align="justify"><strong>Parintele Firmilian - calugarul de la Locurele</strong></div><div align="justify">Parintele Firmilian are 37 de ani - in anul 2007 -, dintre care ultimii 12 i-a petrecut in Schitul Locurele. Parintele a parasit calculatoarele, aparatura de ultima generatie, pe care ii placea sa faca diverse experimente, si a intrat la manastire. Calugarul recunoaste ca a venit la Manastirea Locurele datorita <a _prototypeuid="19" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69710-parintele-adrian-fageteanu" title="Parintele Adrian Fageteanu">Parintelui Adrian Fageteanu</a>, care se retrasese aici.</div><table background="" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" style="width: 540px;"><tbody>
<tr><td style="border-bottom: 0px dotted; border-left: 0px dotted; border-right: 0px dotted; border-top: 0px dotted;"> <img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-firmilian2.jpg" /> <img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-firmilian.jpg" /></td></tr>
</tbody></table><br />
<div align="justify">Parintele spune ca s-a simtit mai mult atras de cele sfinte decat de fizica atomica, domeniu in care e licentiat. Legat de Facultatea de Fizica, pe care a urmat-o, el spune "am intrat in facultate fiind ateu convins... pe parcurs, am <a _prototypeuid="20" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69499-1-septembrie-inceputul-unui-nou-an-bisericesc" title="1 septembrie - inceputul unui nou an bisericesc">inceput sa merg mai des la biserica</a>... in final, am ajuns sa ma calugaresc".</div><div align="justify">Mai exact, el spune: "am intrat in facultate ateu convins. In cele din urma, am ajuns la manastire. Mai multi din gasca in care eram eu s-au intors la biserica. Fizica m-a adus la religie. Prin exactitatea ei, te duce la Dumnezeu. Fizica este o stiinta foarte legata de lumea concreta."</div><div align="justify">Parintele si-a gasit vocatia <a _prototypeuid="21" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/organizare-b-o-r/71010-temeiuri-dogmatice-si-duhovnicesti-pentru-viata-monahala-de-obste" title="Temeiuri dogmatice si duhovnicesti pentru viata monahala de obste">pentru viata monahala</a> in vremea studentiei de la Bucuresti. El a absolvit Facultatea de Fizica si a lucrat un an intr-un institut de cercetare a fizicii atomice din Capitala, dar a renuntat la slujba pentru manastire. El spune simplu "fizica m-a adus la religie.. la varsta de 25 de ani am ales <a _prototypeuid="22" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68702-calea-rugaciunii-launtrice" title="Calea rugaciunii launtrice">calea rugaciunii</a>, iar de peste 12 ani sunt calugar.. fara sa regret vreodata acest lucru".</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(15).jpg" /></div><div align="justify">Calugarul Firmilian de la Locurele, schit ce apartinea de Manastirea Lainici, a reusit sa aduca lumina in varful muntelui; el a pus la punct un sistem de iluminat cu ajutorul unor panouri solare. Cele doua panouri solare au fost achizitionate pe rand, din cauza lipsei fondurilor banesti. Unul a fost donat, iar celalalt a fost cumparat de calugar, din Bucuresti. Energia solara poate fi produsa chiar si iarna.</div><div align="justify"><strong>Manastirea Locurele - <a _prototypeuid="23" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69710-parintele-adrian-fageteanu" title="Parintele Adrian Fageteanu">parintele Adrian Fageteanu</a></strong></div><div align="justify">Parintele Adrian Fageteanu este unul dintre cei mai varstnici calugari din tara, devenind faimos pe vremea cand era duhovnic la <a _prototypeuid="24" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67924-manastirea-antim" title="Manastirea Antim">Manastirea Antim</a> din Bucuresti, unde si-a castigat renumele de "apostol al Bucurestilor". Parintele Adrian s-a nascut in Bucovina de Nord si a fost ranit foarte grav in razboi.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Parintele Adrian Fageteanu" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-fageteanu02.jpg" /></div><div align="justify">Parintele a decis sa se calugareasca la varsta de 31 de ani, dupa ce a fost ranit grav pe front, in apropiere de Stalingrad, fiind la un pas de moarte. Medicii nu-i mai dadeau nici o sansa, dar ceva imprevizibil s-a intamplat atunci. A fost momentul in care Adrian Fageteanu, pe atunci comandantul unei grupe de tunuri, s-a decis sa devina calugar, considerand ca salvarea sa a fost un mesaj de la Dumnezeu.</div><div align="justify">Marele duhovnic a stat in inchisorile comuniste timp de 12 ani si a decis sa se calugareasca dupa ce a reusit sa se insanatoseasca in urma ranilor frontului. In ciuda tuturor incercarilor la care l-a supus viata, parintele Adrian nu si-a pierdut niciodata credinta si speranta.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Parintele Adrian Fageteanu" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-fageteanu-(1).jpg" /></div><div align="justify">Parintele Adrian Fageteanu a venit la Manastirea Lainici in anul 2002. Parintele Adrian Fageteanu s-a intors la manastirea sa de metanie, <a _prototypeuid="25" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67958-manastirea-putna" title="Manastirea Putna">Manastirea Putna</a>. Decizia sa de a reveni in Bucovina natala se pare ca fost determinata nu numai de dorul firesc pentru locul de bastina, pe care oricine il simte mai acut la apusul vietii, ci si de faptul ca <a _prototypeuid="26" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/organizare-b-o-r/71011-ips-daniel-ciobotea-mitropolitul-moldovei-si-bucovinei" title="IPS Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei">Mitropolit al Moldovei</a> a fost ales unul dintre cei care i-au fost ucenici, <a _prototypeuid="27" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69226-inalt-prea-sfintia-sa-arhiepiscop-nicolae-condrea" title="Inalt Prea Sfintia Sa Arhiepiscop Nicolae Condrea">Inalt Prea Sfintitul</a> Teofan.</div><div align="justify"><strong>Manastirea Locurele - are nevoie de ajutor</strong></div><div align="justify">In prezent, lacasul de cult se afla intr-un stadiu avansat de degradare, fiind necesare lucrari de refacere si reabilitare a constructiei. Fondurile necesare insa pentru finalizarea lucrarilor de reparatie nu se pot asigura integral din autofinantari, donatii sau sponsorizari.</div><div align="center"><img align="middle" alt="Manastirea Locurele" border="0" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/locurele-locurele-(16).jpg" /></div><div align="justify">Manastirea Locurele, din judetul Gorj, va primi suma de 500 de mii RON pentru lucrari de refacere si reabilitare. Cu acesti bani, acordati din Fondul de rezerva bugetara, lacasul va fi consolidat si, de asemenea, vor fi restaurate pictura si tencuiala exterioara. Proiectul prevede si refacerea aductiunii cu apa si constructia unui gard de imprejmuire din piatra.</div><div align="justify">Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare: "Art. 1. Se aproba suplimentarea bugetului <a _prototypeuid="28" class="linking auto" hidden="false" href="http://www.crestinortodox.ro/pf-teoctist/71317-mesajul-ministerului-culturii-si-cultelor-la-trecerea-la-cele-vesnice-a-pf-parinte-patriarh-teoctist" title="">Ministerului Culturii si Cultelor</a> pe anul 2005, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2005, cu suma de 500 mii RON, la capitolul 59.01 "Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret", titlul 38 "Transferuri", alineatul 40.61 "Sustinerea cultelor", pentru Manastirea Locurele din judetul Gorj".<br />
<br />
<strong>Vezi:</strong> <a href="http://video.crestinortodox.ro/module.php?module=cautare&keyword=Parintele+Adrian+Fageteanu+Interviu+VIDEO" target="_blank"><strong>Parintele Adrian Fageteanu - Interviu - VIDEO</strong></a><a href="http://video.crestinortodox.ro/module.php?module=cautare&keyword=Parintele+Adrian+Fageteanu+Interviu+VIDEO"> </a><br />
<br />
<strong> <a href="http://video.crestinortodox.ro/module.php?module=cautare&keyword=Despre+ecumenism+Parintele+Adrian+Fageteanu" target="_blank">Despre ecumenism - Parintele Adrian Fageteanu - VIDEO</a></strong></div><br />
<div align="justify"><br />
Manastirea Locurele</div></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-63740544611807420422011-08-05T08:38:00.000-07:002011-08-05T08:38:19.234-07:00Sarbatoarea Shimbarii la Fata a Domnului<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><h1 class="art-heading w-387">Schimbarea la Fata a Domnului</h1><div class="art-content clearfix text-justify" id="art-content"><div class="image left"><a alt="Schimbarea la Fata a Domnului" href="http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/1207/120671_schimbarea-fata.jpg" rel="lightbox[ABC]" title="Schimbarea la Fata a Domnului"><img alt="Schimbarea la Fata a Domnului" src="http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1207/120671_schimbarea-fata_w180.jpg" width="180" /> <span class="show-lightbox-button">Mareste imaginea.</span> </a></div><div closure_uid_wlz9gq="125" style="text-align: justify;"><a href="http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/schimbarea-fata/predica-schimbarea-fata-71673.html">Schimbarea la Fata a Domnului </a>este praznuita pe 6 august. Aceasta sarbatoare aminteste de minunea petrecuta pe muntele Tabor, unde Hristos isi descopera dumnezeirea Sa prin natura umana pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune "Si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina" (Matei 17, 2), in vreme ce evanghelistul Marcu spune ca vesmintele Lui s-au facut albe ca zapada (Marcu 9,3). Faptul ca Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos ca era "ca soarele", iar Luca, vorbind despre vesmintele Sale, mentioneaza ca "erau ca zapada", ne descopera ca firea omeneasca nu a fost absorbita de cea dumnezeiasca in Hristos, caci "zapada” nu a fost topita de "soarele" din El. Amintim ca firea umana si dumnezeiasca din Hristos, sunt unite in chip neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit in Hristos.</div><div style="text-align: justify;"><strong closure_uid_wlz9gq="124">Schimbarea la Fata a Domnului - scurt istoric</strong></div><div closure_uid_wlz9gq="126" style="text-align: justify;"><a closure_uid_wlz9gq="134" href="http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/schimbarea-fata/">Sarbatoarea Shimbarii la Fata a Domnului</a> dateaza de la inceputul sec. al IV-lea, cand Sfanta Imparateasa Elena zideste o biserica pe Muntele Tabor. Aceasta sarbatoare incepe sa fie mentionata in documente din prima jumatate a secolului al V lea. In Apus, sarbatoarea Schimbarii la Fata s-a generalizat mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III ca multumire pentru biruinta crestinilor asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456.</div><div style="text-align: justify;">Exista obiceiul ca in aceasta zi sa se faca pomenire generala a celor trecuti la cele vesnice (Biserica Rusa). In unele zone, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului se aduc la biserica struguri, care se impart credinciosilor.<br />
<br />
<strong>Icoana Schimbarii la Fata a Domnului</strong></div><div style="text-align: justify;">In centrul reprezentarii este Hristos, invesmantat in alb. Este inconjurat de un fond inchis la culoare, asa-numita mandorla, prezenta si in icoana Invierii. La picioarele Sale, sunt cazuti cu fetele la pamant Apostolii Petru, Iacob si Ioan, iar de-o parte si de alta sunt prezenti Moise si Ilie.</div><div style="text-align: center;"><img alt="" height="536" src="http://www.crestinortodox.ro/files/image/schimbarea-la-fata-hristos.jpg" width="426" /></div><div style="text-align: justify;">Interesant este ca in aceasta icoana a <a href="http://www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/i-p-s-bartolomeu-anania/predica-schimbarea-fata-686.html">Schimbarii la Fata</a>, lumina care iradiaza din Hristos si-L inconjoara nu este luminoasa, ci intunecata. Intunericul din centru face trimitere la fiinta lui Dumnezeu, care ramane necunoscuta omului. Slava pe care Apostolii au vazut-o pe munte nu a fost fiinta lui Dumnezeu, ci o energie care izvoraste din aceasta fiinta. Ortodoxia face o diferenta clara intre har si natura divina. Daca harul, ca energie necreata poate fi impartasit omului, natura divina ramane incomunicabila si incognoscibila. <br />
<br />
Sfantul Maxim Marturisitorul vede in prezenta lui Moise si a lui Ilie pe Tabor, o exprimare a faptului ca la indumnezeire se poate ajunge atat pe calea casatoriei, simbolizata de Moise care a fost casatorit, cat si pe calea necasatoriei, aratata prin Ilie. <br />
<br />
Faptul ca Dumnezeu nu se mai arata intr-un mod chenotic ucenicilor, adica se arata fara nici un val, vederea Sa de ucenici devine imposibila pentru starea in care se aflau. Duhul Sfant inca nu se coborase peste ei, motiv pentru care nu-L puteau privi pe Domnul fata catre fata. De aceea ei cad cu fetele la pamant, spre deosebire de Moise si de Ilie care nu fac acest lucru, pentru ca ei nu mai sunt din lumea aceasta.<br />
<br />
<strong>Icoana Schimbarii la Fata - prima icoana pe care trebuie sa o faca un iconar</strong><br />
<br />
Potrivit Traditiei, prima icoana pe care trebuie sa o realizeze un iconograf este icoana <a href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/marele-meteor-manastirea-schimbarea-fata-67712.html">Schimbarii la Fata</a>. Zugravul cere prin aceasta realizare ca Hristos sa straluceasca in inima lui, lumina Slavei Sale negraite, descoperita Apostolilor pe Tabor. Avand datoria de a vesti prin imagine tainele lui Hristos, el trebuie sa se asemene Apostolilor care au trait minunea <a href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-schimbarea-fata-cheile-turzii-67923.html">Schimbarii la Fata</a>. Intr-un manuscris din Muntele Athos, i se cerea zugravului sa se roage cu lacrimi ca Dumnezeu sa-i patrunda in suflet si sa mearga la preot ca acesta sa se roage pentru el si sa-i citeasca troparul Schimbarii la Fata.<br />
<br />
<strong>Schimbarea la Fata - dezlegare la peste</strong><br />
<br />
Desi ne aflam in postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a randuit ca pe 6 august, de sarbatoarea <a href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-zrze-schimbarea-fata-67781.html">Schimbarii la Fata a Domnului</a>, sa se faca dezlegare la peste pentru bucuria praznicului.<br />
<br />
<strong>Adrian Cocosila</strong></div></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-59835019015776693972011-08-04T12:51:00.000-07:002011-08-04T12:51:13.455-07:00Conditia intelectualului, Ion D. Sirbu 1945 - Dan Stanca 2011<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="133" style="margin: 0in 0in 10pt;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUGqaeCWuyAkaVW_P5Ej0E488FnUqtbJSLsmR2LUP1TM0LoRBCOErYWnxTxog6ZCTrmy4Jh6sComOYqmKPjLbtPaaLZ3xA3FDjDk7P_KT5B11AHrpFz3gU8AWQOS-ZvYMXpNWPNmGiBNQH/s1600/dan-stanca2-300x253.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUGqaeCWuyAkaVW_P5Ej0E488FnUqtbJSLsmR2LUP1TM0LoRBCOErYWnxTxog6ZCTrmy4Jh6sComOYqmKPjLbtPaaLZ3xA3FDjDk7P_KT5B11AHrpFz3gU8AWQOS-ZvYMXpNWPNmGiBNQH/s320/dan-stanca2-300x253.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="144" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="144" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="144" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #351c75;"><span style="font-family: Arial; font-size: 14pt;">Intelectualul</span><span closure_uid_ksecxn="151" lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"> care a ajuns la un grad înalt de scîrbă faţă de gratuitatea preocupărilor sale nu mai pregetă şi acţionează. Acţiunea lui înseamnă infracţiune. Alteori, ideologie extremistă. Trebuie să facă ceva, altfel ar înnebuni. Aparţin la rîndul meu acestei categorii ? Probabil, dar sunt sigur, nu am pe nimeni, decît aura, acum, a unei ridicole publicităţi care, zumzăind în jurul meu, mai mult mă enervează decît mă flatează. Nu conduc nici o mişcare teroristă, nu sînt nici măcar expert în inginerii financiare, rămîn un biet caraghios în a cărui ţeastă, ca într-un cuptor electric, filamentele neuronice s-au înroşit prea tare. Atunci nu am mai ştiut ce fac. N-am mai deosebit între bine şi rău. Mi-am dat în petec. Intelectualul, o mică fiară care muşcă stîlpul de beton din colţul străzii şi-şi rupe dinţii, atît e, nimic mai mult. Inainte de război, ehe, în anii 20-30 ai veacului trecut, mai era ascultat, din pîntecele cuvintelor sale se năşteau idei diforme şi inflamabile care, în contact cu ambianţa, produceau mari incendii. Nu aşa s-a ivit legionarismul? Erau copii cei care acceptau să se înscrie în echipele morţii fiindcă deasupra lor cineva ştia să le vorbească şi, vorbindu-le, sfîşia sufletul lor virgin. Era o deflorare divină, pe care numai un intelectual genial ştia s-o execute. Dar eu am venit prea tîrziu lume. Dacă aş încerca acum să-i seduc pe tineri şi să-i atrag într-o misiune reformatoare, mi-ar rîde în nas ... Intelectualul ? Lasă-l să se otrăvească singur şi să danseze twist pe planşeul propriilor toxine, să stea la masă cu propriile obsesii şi să se oglindească în cioburile lor ca să vadă ce slut este şi să înţeleagă că nimeni nu are nevoie de el. Intelectualul ! Cu toate acestea, am protestat. Ce-am făcut este un semn al dezacordului între sufletul meu răvăşit şi lumea sulemenită. Să fii dezertor, să înoţi împotriva curentului, să-ţi dai seama că nu poţi face nici un compromis! In momentul în care mi-am asumat riscul faptei respective, cărturari de prestigiu din ţară făceau deja teoria bivalenţei. ¨ Stimaţi domni şi stimate doamne, trebuie să folosim cuceririle modernităţii fără a ne leza ataşamentul spiritual. <em>Se poate, domnilor, şi cu sula-n cur şi cu sufletul în rai!</em> Putem să ne bucurăm de tehnologia cea mai avansată şi în acelaşi timp să fim credincioşi fără prihană.¨ Inima şi caracasa. Dar ca să ajungi la inimă trebuie să sfărîmi carcasa. Cînd aceasta este perfect şlefuită, cînd nu are o fisură, cui îi mai pasă de ce se află în spatele ei, cine mai este dispus să-şi aplece urechea şi să asculte bătăile slabe ale inimii?</span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEgB_K9d-gaRpnmIaL-GA52AZUzTQNNA_w2G4hX401TMRZLWcwL5TxmllqA40m5KmQ1rJj1R5qixc71In-TkDOiwg5b7QzcZPGzCguRgrRdH50bB45AgvyMm95k_gwSVDW4h7cX4ECR2PP/s1600/coperta%252520Dan%252520Stanca.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEgB_K9d-gaRpnmIaL-GA52AZUzTQNNA_w2G4hX401TMRZLWcwL5TxmllqA40m5KmQ1rJj1R5qixc71In-TkDOiwg5b7QzcZPGzCguRgrRdH50bB45AgvyMm95k_gwSVDW4h7cX4ECR2PP/s320/coperta%252520Dan%252520Stanca.jpg" t$="true" width="208" /></a></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="142" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO;"><span style="color: #351c75;">DAN STANCA – Noaptea lui Iuda</span></span></div></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgE8auwVckRDpPjOQQR6poreV39Gv8Y74LjrXqjpatY9VVXJRV6g8GKVy6JH5A6mCJ7tNdhp3JJMzijH-4ygF1PtqjsWb13FqEfg_kQg0OAJ8_JFcv_diZTfl0WZJHjb4uklKjiMDQTKuuO/s1600/188059_143274499078935_1540117_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgE8auwVckRDpPjOQQR6poreV39Gv8Y74LjrXqjpatY9VVXJRV6g8GKVy6JH5A6mCJ7tNdhp3JJMzijH-4ygF1PtqjsWb13FqEfg_kQg0OAJ8_JFcv_diZTfl0WZJHjb4uklKjiMDQTKuuO/s320/188059_143274499078935_1540117_n.jpg" t$="true" width="219" /></a></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="218" style="margin: 0in 0in 10pt;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ho5ng7="135" style="margin: 0in 0in 10pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Condiția intelectualului</span></i><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">. Intr-un studiu scris în 1945, încercam , prin mijloace simple, eseistice, să aplic cele cîteva puncte de reper, privind starea de luciditate a conștiinței, stărilor confuze și dramatice ce au urmat anilor cumpliți de război și după 23 August. Dacă bine îmi aduc aminte, stabileam atunci patru sau cinci condiții <i style="mso-bidi-font-style: normal;">sine qua non</i> ale condiției intelectualului (real sau visat).</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">A fi intelectual (nu are nimic comun cu a avea o diplomă, o profesiune sau o specialitate) înseamnă:</span></div><div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ascii-font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-hansi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: Calibri;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">În primul rînd, capacitatea unui individ de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">a fi lucid</i> în ceea ce privește esențialul a ceea ce se întîmplă în jurul său;</span></div><div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ascii-font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-hansi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: Calibri;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">- de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">a fi liber</i> în gîndurile, ideile, valorile, actele sale. Adică capabil de a opta dezinteresat, fără mînie sau prejudecată , pentru soluția cea mai bună, nu pentru el, ci pentru poporul din care face parte, și nu în prezentul imediat, ci privind, cît se poate, înainte, spre un viitor ce se poate deduce logic, sociologic, moral, politic din premisele ce le are în față;</span></div><div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ascii-font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-hansi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: Calibri;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">De a fi și a rămîne, neabătut, un <i style="mso-bidi-font-style: normal;">soldat curajos</i> al valorilor-scop (Adevărul, Binele, Frumosul ), pentru ca ele să nu fie ucise sau mișelește<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>înlocuite de valorile de mijloc: economicul, politicul, utilul imediat și ieftin; </span></div><div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="margin: 0in 0in 0pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ascii-font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-hansi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: Calibri;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">- de a nu pierde <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dragostea față de poporul de jos</i>, față de realele sale valori și nevoi, în cadrul unui socialism-moral ferit de partide sau politică de arenă;</span></div><div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="margin: 0in 0in 10pt 0.5in; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1heyQgL2VBzm_NWZFc8ELNf_UPYqncfkt5PAJAtsgToGK8tZ98P_HZ0rDzXvRieLAAcPoACPYS6VZd5DlRQJeYjLgdxVpUXq9M-zgrC5t8lorZeNPTZvzEeu1HocWEnx9tF9ZBXkuLx5b/s1600/jurnalul-unui-jurnalist-142788.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1heyQgL2VBzm_NWZFc8ELNf_UPYqncfkt5PAJAtsgToGK8tZ98P_HZ0rDzXvRieLAAcPoACPYS6VZd5DlRQJeYjLgdxVpUXq9M-zgrC5t8lorZeNPTZvzEeu1HocWEnx9tF9ZBXkuLx5b/s1600/jurnalul-unui-jurnalist-142788.jpg" t$="true" /></a></div><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-size: 12pt; line-height: 115%; mso-ascii-font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-hansi-font-family: Calibri;"><span style="mso-list: Ignore;"><span style="font-family: Calibri;">-</span><span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">- de a considera <i style="mso-bidi-font-style: normal;">istoria patriei tale</i> fără complexe (de superioritate sau inferioritate), fără ură sau răzbunări, în cadrul unei lucide detașări atît față de naționalism, cît și față de cosmopolitismul mânios sau dogmatic.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt 0.25in;"><span lang="RO" style="color: #7030a0; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">(‚’’Un tiran ca Hitler sau Stalin, nu poate fi considerat intelectual’’, scriam eu în sus amintitul ’’studiu’’, fapt pentru care Negoițescu a refuzat să-mi publice, de frică, eseul meu în revista proaspăt născută a Cercului Literar de la Sibiu, 1945 ).</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" closure_uid_ac3ms3="174" style="margin: 0in 0in 10pt 0.25in;"><br />
</div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-12846320433704599942011-08-03T10:21:00.000-07:002011-08-03T10:21:35.954-07:00Lumea despre Ion D. Sîrbu - Ion Negoițescu<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt; text-align: right;"><span style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;"></span> <span style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;"> </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;"> </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh08sprij8V9xtVHlXeWIFppZsSHw1SfU3bUd_7NxGks2PivnWbKprz2flXBiqyhgwXBkRaPTlOiOyYmiSmIn59df8WjrPMheZX3gN-VcutiD3YdCO1W5N8wiDz70R594NnOO1txzQI04ht/s1600/96133-164043_1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh08sprij8V9xtVHlXeWIFppZsSHw1SfU3bUd_7NxGks2PivnWbKprz2flXBiqyhgwXBkRaPTlOiOyYmiSmIn59df8WjrPMheZX3gN-VcutiD3YdCO1W5N8wiDz70R594NnOO1txzQI04ht/s320/96133-164043_1.jpg" t$="true" width="235" /></a> </div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span closure_uid_251za4="112" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">"Consider foarte</span><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;"> importante pentru literatura română cîteva admirabile povestiri ale lui Ion D. Sîrbu, din recenta sa culegere intitulată Şoarecele B; </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvlKhX-W2E8NtcaRP4DBFjcgiUJGCWDOMUNjHmBXTF38aOzDKenIYgKtcK4fZEDuPSw7LDzZyyuyp834A5kKIVTEeMnahe1wW9NxLKJuRiqJSVVyQdHovd7fKpUKitLNtQOebMuUTpzV5M/s1600/imagesCAGGLRHZ.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvlKhX-W2E8NtcaRP4DBFjcgiUJGCWDOMUNjHmBXTF38aOzDKenIYgKtcK4fZEDuPSw7LDzZyyuyp834A5kKIVTEeMnahe1wW9NxLKJuRiqJSVVyQdHovd7fKpUKitLNtQOebMuUTpzV5M/s320/imagesCAGGLRHZ.jpg" t$="true" width="207" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">( ... ) Povestirile lui Ion D. Sîrbu, şi mă refer la cele scrise dintr-o ¨<i style="mso-bidi-font-style: normal;">revoltă superioară</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">a spiritului¨, dintr-o ¨</i>filosofie<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> care care nu se lasă înşelată de aparenţe¨, </i>sunt extrem de dense, de compacte si de solid configurate epic: ele includ şi răsfrîng<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>deopotrivă problematica humorului, comicului, ironiei şi satirei. Pentru că, incontestabil, scriitorul Sîrbu vizează realitatea dintr-un unghi filozofic. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Humorul</i> său e dureros, îmbrăţisînd lumea nu cu braţele, ci cu cleştele fiind umorul unui ins veşnic dispus să problematizeze, să scurme ca o cîrtiţă blindată fundamentele acestei lumi. O dovedeşte bucata titulară <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Şoarecele B</i>. Comicul său este vizionar, de natură mai mult teoretică decît practică, deşi se concentrează totdeauna în figuri, care însă îşi depăşesc starea civilă prin sporul viziunii însăşi ce o comportă, ca de pildă în povestirea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Cimex lectularia</i>. Ironia lui Sîrbu se îndreaptă fireşte împotriva societăţii, pe care, fiindcă <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>e aşa cum e, ar vrea s-o anuleze, cu conştiinţa tragicului însă că nu-i poate substitui decît propria lui subiectivitate intelectuală. O arată în bucata <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caz disciplinar</i>. Satira lui Sîrbu e umană şi totală; ea se aplică astfel unui caz individual care se revelă exemplar pentru chiar concepţia în sine a artei şi a creaţiei în genere, precum şi povestirea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Inceputul călătoriei</i>. Tocmai din acest motiv, socotesc că povestirea respectivă ar fi trebuit să-şi păstreze titlul iniţial, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Scuipatul divin</i>, mai adecvat probabil şi pentru întreg volumul, prin pesimismul cosmologic ce-l reflectă. ( ... ) </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">Intre comicul lui Sîrbu şi cel al lui Caragiale există ciudate asemănări, care determină<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>în egală măsură semnificative deosebiri. Ambii scriitori satirizează societatea vremii lor, pe care totuşi unul dintr-înşii îşi îngăduie să o savureze deşi o detestă – e vorba de Caragiale. Sîrbu se mărgineşte să-şi deteste obiectul satirei, pentru că nici nu se poate altfel, pentru că e vorba de o societate care nu îngăduie să fie savurată. In imaginaţia lui Caragiale, lumea din <i style="mso-bidi-font-style: normal;">D-ale Carnavalului</i> era, în ciuda aparenţei sale grotesc-ireale, un produs al libertăţii, deci totuşi un produs natural, căci libertatea e totdeauna naturală, chiar atunci cînd ia aspecte aberante. In imaginaţia lui Sîrbu în schimb, lumea povestirilor sale satirice reprezintă un produs artificial, al utopiei şi terorii, cu pretenţia de a se substitui nu numai libertăţii, dar şi naturii. Iată de ce, autorul care se ocupă de o atare realitate este obligat a fi nu numai filozof implicit, ci chiar un filozof explicit. Povestirile lui Sîrbu devin de la sine meditaţii asupra imposibilului ca posibil. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">Elementele comicului de limbaj sunt prezente nu mai puţin la Sîrbu decît la Caragiale. Dar pe cînd de limba personajelor lui Caragiale poţi rîde, de limba personajelor lui Sîrbu nu te poţi decît înfricoşa. E acesta un moment plin de semnificaţie, în care satira se desparte de comic sau, în orice caz se poate despărţi de comic. Moment pe care l-a realizat plenar, în romanele sale, dar mai ales în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Viitorul radios, </i>Alexandru Zinoviev. Ca şi la scriitorul sovietic, şi la Sîrbu, în povestiri precum <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Soluţia Omega </i>sau<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> Cum se sparge gheaţa, </i>care constituie texte unde comicul de limbaj ar părea să fie caragialeşte , la el acasă, râsul – practic – întîrzie. Pentru că de astă dată cuvintele goale de conţinut ori cu conţinutul schimbat asemeni unui cifru, sintagmele sterile, stereotipia delirantă ori automatismul deliberat fac ca discrepanţa dintre semnificant şi semnificat să capete un aspect înfricoşător, care bineînţeles inhibă sau anihilează râsul, în pofida comicului încă activ. Cauzele, desigur, nu sunt de ordin estetic, ci de ordin social. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">Foarte abstract, aproape totdeauna cerebral, stilul lui Sîrbu este specific pentru proza aceasta realistă, convenţională chiar, căreia intelectualismul îi conferă totuşi o rigoare personală. Rigoare manifestată atît de puternic, încît atunci cînd motivul epic tinde să se dilate spre fantastic, pe urmele tradiţiei, ca la E.T.A. Hoffmann, sau pe urmele modernităţii mistificatoare, ca la Jorge Luis Borges - şi mă refer la bucata lui Sîrbu<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> Doi intelectuali de rasă</i> – realismul înfrînează tendinţa fantastică, iar efectul este în profunzime comic. Raţionalismul transparent învinge aici crepusculara tentaţie metafizică, deoarece satira lui Sîrbu vine mai degrabă dintr-o luciditate sîngerîndă, oglindind realitatea generatoare de spaimă, decît dintr-o conştiinţă care, prea sensibilă fiind, n-ar face decît să-şi transmită propriile ei nelinişti.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">Ion Negoiţescu, Ion D. Sîrbu: Şoarecele B., în vol Scriitori contemporani, Ed Dacia, 1994<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvDgNsirqXsf5PiB9sr05E5wyLcuZ8gqd91CKAE6HPBHLm2dINrpkI7Mtl6s4DDHJogkLta-Oembn_7hsgB8EmpryBdaO8H37kvIpgOCsTTx6YyXDfglzqraKGhrVRxDuiLPqSoh3ayyWg/s1600/Ion_Negoitescu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="242" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvDgNsirqXsf5PiB9sr05E5wyLcuZ8gqd91CKAE6HPBHLm2dINrpkI7Mtl6s4DDHJogkLta-Oembn_7hsgB8EmpryBdaO8H37kvIpgOCsTTx6YyXDfglzqraKGhrVRxDuiLPqSoh3ayyWg/s320/Ion_Negoitescu.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;"><span style="mso-spacerun: yes;"><strong> </strong></span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><strong>Ion Negoițescu (n. </strong><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/10_august" title="10 august"><span style="color: #0645ad;"><strong>10 august</strong></span></a><strong> </strong><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1921" title="1921"><span style="color: #0645ad;"><strong>1921</strong></span></a><strong>, </strong><a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj" title="Cluj"><span style="color: #0645ad;"><strong>Cluj</strong></span></a><strong>, d. </strong><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/6_februarie" title="6 februarie"><span style="color: #0645ad;"><strong>6 februarie</strong></span></a><strong> </strong><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1993" title="1993"><span style="color: #0645ad;"><strong>1993</strong></span></a><strong>, </strong><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%BCnchen" title="München"><span style="color: #0645ad;"><strong>München</strong></span></a><strong>)</strong> a fost un critic și istoric literar român.<br />
Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiica unui preot ortodox <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Memorandumul_Transilvaniei" title="Memorandumul Transilvaniei">memorandist</a>). A urmat cursurile liceelor ,,Gheorghe Bariț" și „Constantin Angelescu” din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras de mișcarea legionară iar această atracție a fost mărturisită în <i>Straja dragonilor</i>.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFtPOyEz7kIVNK3Kl6XZufW15I9vBI3K_M0b1m1HFBZugrGeoKr_5Ve33_FfMLL7gC-cV7MiIUvuo3taJDzqm9k8gDTxwpGfTWwLey3x9UO2zvnrQEs_VndJCNK4fMqO_73FSpOhcrSz3w/s1600/16-iasii-patras.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFtPOyEz7kIVNK3Kl6XZufW15I9vBI3K_M0b1m1HFBZugrGeoKr_5Ve33_FfMLL7gC-cV7MiIUvuo3taJDzqm9k8gDTxwpGfTWwLey3x9UO2zvnrQEs_VndJCNK4fMqO_73FSpOhcrSz3w/s200/16-iasii-patras.jpg" t$="true" width="118" /></a></div><br />
<br />
<br />
<br />
A devenit, ca și alți studenți ai filosofului și poetului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga" title="Lucian Blaga"><span style="color: #0645ad;">Lucian Blaga</span></a> – <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Stanca" title="Radu Stanca"><span style="color: #0645ad;">Radu Stanca</span></a>, <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Desideriu_S%C3%A2rbu" title="Ion Desideriu Sârbu"><span style="color: #0645ad;">Ion Desideriu Sârbu</span></a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cornel_Regman" title="Cornel Regman"><span style="color: #0b0080;">Cornel Regman</span></a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Augustin_Doina%C8%99" title="Ștefan Augustin Doinaș"><span style="color: #0645ad;">Ștefan Augustin Doinaș</span></a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Balot%C4%83" title="Nicolae Balotă"><span style="color: #0645ad;">Nicolae Balotă</span></a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Todoran" title="Eugen Todoran"><span style="color: #0645ad;">Eugen Todoran</span></a> – membru al<strong> </strong><a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cercul_literar_de_la_Sibiu" title="Cercul literar de la Sibiu"><span style="color: #0645ad;"><strong>Cercului literar de la Sibiu</strong></span></a>.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKue7q1qgD9033jdV5K9blsdinZU9dZdGe3mlJvc_DF0Aoz84swPfnzppEtg9i0M3obbqood1HoWxVwdBKZiBttO7qZFpqxcmirnI9wajp2_cgUEjHKhLKJKN-Li6p_uCxK1ks8uk8tpn9/s1600/cercul-literar-sibiu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="215" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKue7q1qgD9033jdV5K9blsdinZU9dZdGe3mlJvc_DF0Aoz84swPfnzppEtg9i0M3obbqood1HoWxVwdBKZiBttO7qZFpqxcmirnI9wajp2_cgUEjHKhLKJKN-Li6p_uCxK1ks8uk8tpn9/s320/cercul-literar-sibiu.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><br />
În numele grupării, a redactat celebra scrisoare deschisă către <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu" title="Eugen Lovinescu"><span style="color: #0645ad;">Eugen Lovinescu</span></a>, semnată cu pseudonimul <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Damian_Silvestru&action=edit&redlink=1" title="Damian Silvestru — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Damian Silvestru</span></a> și publicată la 13 mai 1943 în ziarul bucureștean <i>Viața</i>, aflat sub conducerea lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rebreanu" title="Liviu Rebreanu"><span style="color: #0645ad;">Liviu Rebreanu</span></a>. Scrisoarea, gest de solidarizare cu <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu" title="Eugen Lovinescu"><span style="color: #0645ad;">Eugen Lovinescu</span></a>, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu" title="Sibiu"><span style="color: #0645ad;">Sibiu</span></a> de antiromânism. Ion Negoițescu a fost redactor al <i>Revistei Cercului literar</i> pe tot parcursul publicării acesteia, în perioada ianuarie-iunie 1945. În 1947 a obținut Premiul scriitorilor tineri al Fundațiilor Regale pentru volumul aflat în manuscris <i>Poeți români</i>.<br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4ycb_ArCgCdq8w5YorU8ZNXM_ZMHj0z92JjZ_mXEFZNEmV38u0v0kJbMWioB1b7xWjc_iNuoZO4cj8mMN403brRJLQAbL3E0k839Itw7VEUBPSgiqBwWGqfDvCoFio_agdl-lXvqnd8Pm/s1600/a-199.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4ycb_ArCgCdq8w5YorU8ZNXM_ZMHj0z92JjZ_mXEFZNEmV38u0v0kJbMWioB1b7xWjc_iNuoZO4cj8mMN403brRJLQAbL3E0k839Itw7VEUBPSgiqBwWGqfDvCoFio_agdl-lXvqnd8Pm/s1600/a-199.jpg" t$="true" /></a></div> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negoi%C8%9Bescu">http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negoi%C8%9Bescu</a> </div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"></i></div><br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: large;"></span></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-10674921304101882542011-08-01T23:10:00.001-07:002012-03-10T21:37:24.007-08:00Parintii Bisericii - Sfantul Augustin<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em><strong><span style="background-color: #b6d7a8;"><span class="goog_qs-tidbit goog_qs-tidbit-1 goog_qs-tidbit-hilite">Mon Dieu, donnez-moi la sérénité, d’accepter ce que je ne puis changer, </span><br />
<span class="goog_qs-tidbit goog_qs-tidbit-1 goog_qs-tidbit-hilite">le courage de changer ce que je peux et la sagesse </span>d’en connaître la différence...</span></strong></em></span><br />
<span style="background-color: #b6d7a8; font-family: Verdana, sans-serif;"><em><strong>Rugaciunea serenitatii, atribuita Sfantului Francisc din Assisi</strong></em></span><br />
<br />
<strong><em><span style="font-family: Verdana;">Francisco Zurbaran Sfantul Francisc din Assisi </span></em></strong><br />
Sfatul Francisc din Assisi San Francisco California<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohP8YC1N7C4IM6LbCQcanY8Y1v5C_eZNcHGnp2N0anQ2Pz5wH4p-jyqaKmEabMSRgozkczftZSyUMFqkduhDtHm3nUiHnewO4cAvOugwV38inEmxrlgsuFYUjHpwY3Akba2JuUeGhaFWK/s1600/prs130149.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohP8YC1N7C4IM6LbCQcanY8Y1v5C_eZNcHGnp2N0anQ2Pz5wH4p-jyqaKmEabMSRgozkczftZSyUMFqkduhDtHm3nUiHnewO4cAvOugwV38inEmxrlgsuFYUjHpwY3Akba2JuUeGhaFWK/s320/prs130149.jpg" width="216" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvJAFyfQ0kT8PeEvYPDh4yjUtpV53NmNiyZANtD4hfmF7DjhVs0UBBO5bKoaw4fnL2u2GlGTy_qesrESco0B_nSomPSM1Zw7KPz1qVY52pttn1Cdbo0ayNOnWMF32O0wuluNWJekG8z2iC/s1600/Francisco%252520de%252520Zurbaran-822997.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgvJAFyfQ0kT8PeEvYPDh4yjUtpV53NmNiyZANtD4hfmF7DjhVs0UBBO5bKoaw4fnL2u2GlGTy_qesrESco0B_nSomPSM1Zw7KPz1qVY52pttn1Cdbo0ayNOnWMF32O0wuluNWJekG8z2iC/s320/Francisco%252520de%252520Zurbaran-822997.jpg" width="179" /></a></div><br />
<br />
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em><strong><br />
</strong></em></span></span><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<b><span style="font-size: large;">Misiunea Sfantul Francisc de Assisi din San Francisco, California</span></b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRgNmPaCDxqI-Eqcz7rkhxNU05tps8lzCwyyGt1WQrk82KVy5Hbcy03N8A3Tm5iTELWK0ZO657zMdt2z4xHAZxqfr0dBdi4p4FkT2Kff1e4T7xw-Lt7km_WaX1kXaZmct1RGK32nM0yyFR/s1600/2112-753B.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="315" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRgNmPaCDxqI-Eqcz7rkhxNU05tps8lzCwyyGt1WQrk82KVy5Hbcy03N8A3Tm5iTELWK0ZO657zMdt2z4xHAZxqfr0dBdi4p4FkT2Kff1e4T7xw-Lt7km_WaX1kXaZmct1RGK32nM0yyFR/s400/2112-753B.jpg" width="400" /></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><b><span style="font-size: large;">Sfantul Augustin</span></b><br />
<span style="font-size: large;">„Cel mai mare dintre părinţii Bisericii latine” (A. FLEW, <em>Dicţionar de filozofie şi logică</em>, Humanitas, Bucureşti 1999, 41</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6Y7j6f5Zp4PtbBkx5TZc8E-Q68Smx1FNowsVHzh8LUWCLkytYLbjK2MnqrbBgZP2oQxWkKRpWJjTmWURh3IEAGrW9HBTw9JlQRsAlKE15q2D1HUPwK8hsHTp6so9TsJQmIH5IYJJFuqkV/s1600/CAJMY0BACA9W97JRCAR3GS1FCA0MMGB8CA20NEU4CAJ41KQBCAP7OABYCAOOQIE2CAQNFKX7CA0EDNFJCA6FHZP0CA3H7C2TCAZIDDRSCAGF83U2CAIQWE6SCA57MLA6CA7Y9TIRCAZ92224CAIOZTAT.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6Y7j6f5Zp4PtbBkx5TZc8E-Q68Smx1FNowsVHzh8LUWCLkytYLbjK2MnqrbBgZP2oQxWkKRpWJjTmWURh3IEAGrW9HBTw9JlQRsAlKE15q2D1HUPwK8hsHTp6so9TsJQmIH5IYJJFuqkV/s320/CAJMY0BACA9W97JRCAR3GS1FCA0MMGB8CA20NEU4CAJ41KQBCAP7OABYCAOOQIE2CAQNFKX7CA0EDNFJCA6FHZP0CA3H7C2TCAZIDDRSCAGF83U2CAIQWE6SCA57MLA6CA7Y9TIRCAZ92224CAIOZTAT.jpg" width="234" /></a></div><br />
<br />
<b><span style="font-size: large;">Augustin de Hipona</span></b> (<em>povestea Sfintului Augustin din Hipona asa cum o aflam din Wikipedia</em>)<br />
(lat. <b>Sanctus Augustinus</b>) (n. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/13_noiembrie" title="13 noiembrie">13 noiembrie</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/354" title="354">354</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thagaste&action=edit&redlink=1" title="Thagaste — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Thagaste</span></a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Numidia" title="Numidia">Numidia</a> - d. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/430" title="430">430</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hippo_Regius&action=edit&redlink=1" title="Hippo Regius — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Hippo Regius</span></a>, pe teritoriul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Algeria" title="Algeria">Algeriei</a> de azi) a fost un episcop, filozof, teolog și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Doctor_al_Bisericii" title="Doctor al Bisericii">doctor al Bisericii</a>.<br />
În scrierile sale, utilizează argumente <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83" title="Logică">logice</a> încercând să demonstreze veridicitatea <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Religie" title="Religie">religiei</a> <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tin" title="Creștin">creștine</a>.<br />
<br />
<span class="mw-headline" id="Caracterizare">Caracterizare</span><br />
Sfântul Augustin (numit uneori Aurelius Augustinus, în urma confuziei cu <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aurelius_de_Cartagina&action=edit&redlink=1" title="Aurelius de Cartagina — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Aurelius de Cartagina</span></a>, contemporanul său) este unul din cei patru Părinți ai Bisericii Occidentale, alături de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ambrozie" title="Sfântul Ambrozie">Ambrozie</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ieronim" title="Ieronim">Ieronim</a> și <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_I_cel_Mare_Dialogul" title="Grigore I cel Mare Dialogul">Grigore cel Mare</a>. Este unul dintre cei mai importanți <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Teologie" title="Teologie">teologi</a> și <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofi</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinism" title="Creștinism">creștini</a>, ale cărui opere au modificat substanțial gândirea europeană. Opera sa constituie o punte de legătură între filosofia antică și cea medievală.<br />
În tinerețe a studiat <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4%83" title="Retorică">retorica</a>. Impresionat de "<i>Hortensius</i>" al lui <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cicero_(filozof)" title="Cicero (filozof)">Cicero</a> s-a profilat pe <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofie" title="Filosofie">filosofie</a>. A urmat întâi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Maniheism" title="Maniheism">maniheismul</a>, apoi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticism" title="Scepticism">scepticismul</a> și în final <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon" title="Platon">neoplatonismul</a>. După convertirea sa la creștinism (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/387" title="387">387</a>) prin <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ambrozie" title="Sfântul Ambrozie">Ambrosius de Milano</a> a devenit în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/396" title="396">396</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Episcop" title="Episcop">episcop</a> de <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hippo_Regius&action=edit&redlink=1" title="Hippo Regius — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Hippo Regius</span></a>, în nordul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa" title="Africa">Africii</a>.<br />
Teologia sa a influențat gândirea lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther" title="Martin Luther">Martin Luther</a>, care inițial aparținuse <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ordinul_augustinian&action=edit&redlink=1" title="Ordinul augustinian — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">ordinului augustinian</span></a>.<br />
Din punct de vedere politic, Augustin vede organizarea de stat ca fiind folositoare și luptă pentru despărțirea între Stat și Biserică. În opera sa târzie, "Despre cetatea lui Dumnezeu" (De Civitate Dei) apreciază istoria omenirii ca pe o evoluție a cetății terestre, a oamenilor ("civitas terrena"), ce aspiră spre cetatea lui Dumnezeu ("Civitas Dei"). Augustin identifică Cetatea lui Dumnezeu cu Biserica. El explică decăderea Imperiului Roman prin faptul că devenise un loc păgân, care a trebuit să facă loc Cetății lui Dumnezeu, adică Bisericii.<br />
<div class="thumb tleft"><div class="thumbinner" style="width: 222px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:AugustineLateran.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="375" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/23/AugustineLateran.jpg/220px-AugustineLateran.jpg" width="220" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:AugustineLateran.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.17/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div>Cea mai veche reprezentare a Sf. Augustin păstrată până în zilele noastre, Bazilica din Lateran (sec. al VI-lea)</div></div></div><h2><span class="mw-headline" id="Via.C8.9Ba">Viața</span></h2><span class="goog_qs-tidbit-0">Sf. Augustin s-a născut la Tagaste (astăzi </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Souk_Ahras" title="Souk Ahras"><span class="goog_qs-tidbit-0">Souk Ahras</span></a><span class="goog_qs-tidbit-0">), Numidia, în nordul Africii, în anul </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/354" title="354"><span class="goog_qs-tidbit-0">354</span></a><span class="goog_qs-tidbit-0">. Tatăl său, Patricius, era păgân iar mama sa,(sfânta </span><a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Monica&action=edit&redlink=1" title="Monica — pagină inexistentă"><span class="goog_qs-tidbit-0"><span style="color: #ba0000;">Monica</span></span></a><span class="goog_qs-tidbit-0">)</span>, era o practicantă exemplară a creștinismului. Educația elementară a lui Augustin, primită în orașul natal, era creștină. A învățat mai apoi la <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Madaura&action=edit&redlink=1" title="Madaura — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Madaura</span></a> și <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartagina</a>. Aici a intrat pe drumul păcatului, după cum spune în Confesiuni, adică a dus o viață carnală și a avut un fiu din flori. Înainte de a se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special maniheismul și a tratat problema diviziunii clare între bine și rău, fiind preocupat de problema originii răului.<br />
În anii <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/373" title="373">373</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/383" title="383">383</a>, Sf. Augustin este profesor de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4%83" title="Retorică">Retorică</a>, întâi la <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tagaste&action=edit&redlink=1" title="Tagaste — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Tagaste</span></a> și apoi la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartagina" title="Cartagina">Cartagina</a>. În această perioadă, s-a ocupat de dialogul <i>Hortensius</i> de <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cicero" title="Cicero">Cicero</a>, care îndeamnă la iubirea înțelepciunii eterne, lucru care îi va schimba viața, luând o turnură decisivă: Sf. Augustin va deveni manihean. Dar după scurtă vreme, episcopul manihean <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Faustus&action=edit&redlink=1" title="Faustus — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Faustus</span></a> nu îi poate răspunde la întrebări, iar Augustin se retrage din sectă. Pleacă la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> pentru a întemeia o școală de Retorică, dar, neavând succesul la care se aștepta, în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/384" title="384">384</a> călătorește la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Milano" title="Milano">Milano</a> unde îl cunoaște pe episcopul creștin Ambrozie.<br />
Se dedică apoi studiului în Noua Academie Platonică, influențată atunci de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticism" title="Scepticism">scepticism</a>. Învățăturile conform cărora trebuia să se mulțumească cu poziția sceptică a adevărului probabil nu îl vor mulțumi. Îl întâlnește pe <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ambrozie" title="Sfântul Ambrozie">Sfântul Ambrozie</a>, asistă la predicile acestuia și viața sa trece printr-un nou moment de cotitură. Regăsind acea fervoare pentru căutarea adevărului absolut, studiază învățătura platoniciană, încercând, în același timp, să lupte cu tentațiile sale carnale.<br />
Tocmai când se gândea să se căsătorească cu mama copilului său din flori, spre a da legitimitate acelei relații din tinerețe, se implică într-o nouă poveste amoroasă. Este un moment de maximă tensiune în conștiința sa. Acesta este momentul celebrei sale convertiri, relatată în cartea a opta din <i>Confesiuni</i>.<br />
Retras în grădină pe domeniul Cassiacus, spre o „dramatică examinare a adâncurilor ființei sale”, Augustin are un moment de revelație sub un smochin: aude o voce a unui copil din casa vecină, spunând: „<i>Tolle, lege; tolle, lege</i>” („ia și citește; ia și citește!”). Nu-și amintea însă nici un cântec de copii care să conțină aceste vorbe și, imediat, și-a dat seama că îi vorbise o voce divină. Luând „Cartea apostolului”, citi primele cuvinte care îi căzură sub ochi: „<i>Nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija față de trup să nu o faceți spre pofte</i>”. Acesta este momentul convertirii sale, hotărâtoare în acest sens fiind influența episcopului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ambrozie" title="Sfântul Ambrozie">Ambrozie</a>, care l-a și botezat, în noaptea de Paști a anului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/387" title="387">387</a>.<br />
În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/389" title="389">389</a> revine la <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tagaste&action=edit&redlink=1" title="Tagaste — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Tagaste</span></a>, unde întemeiază o comunitate monahală. Se dedică studiului Scripturilor, combaterii <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Maniheism" title="Maniheism">Maniheismului</a> și a altor <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Erezie" title="Erezie">erezii</a>. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/391" title="391">391</a> devine preot la Hippo Regius,, iar în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/395" title="395">395</a> Episcop. Moare în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/430" title="430">430</a>, după treizeci și cinci de ani dedicați activității episcopale. În acest moment, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman" title="Imperiul Roman">Imperiul Roman</a> era deja supraextins și muribund, iar vandalii se pregăteau să atace chiar cetatea episcopală a lui Augustin. Marea Romă avea să devină o amintire (cucerită în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/493" title="493">493</a> de ostrogoți), iar Europa Occidentală va intra în Evul său întunecat, vreme de patru secole, până la renașterea carolingiană.<br />
<div class="thumb tleft"><div class="thumbinner" style="width: 202px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sainte_Monique.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="259" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/95/Sainte_Monique.jpg/200px-Sainte_Monique.jpg" width="200" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sainte_Monique.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.17/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div>Sfântul Augustin și Sfânta Monica</div></div><span class="mw-headline" id="Opera"></span></div><h2><span class="mw-headline" id="Filosofia_lui_Augustin">Filosofia lui Augustin</span></h2>Augustin este unul din cei mai influenți gânditori, poate cel mai influent dintre toți, mai ales dacă ținem seama de faptul că inclusiv platonismul a influențat gândirea medievală prin intermediul lui Augustin. El rămâne o autoritate mai mult de o mie de ani după moartea sa, influențând, de exemplu, gândirea lui Descartes.<br />
Înlocuiește concepția timpului ciclic cu aceea a timpului istoric, linear; istoria este “tămăduitoare” în sensul de drum către bine. Învățătura autentică este posibilă numai prin iluminare.<br />
Omul se poate îndoi de multe dar nu și de certitudinea existenței sale (premerge raționalismul cartezian)<br />
Oamenii sunt împărțiți în două categorii : damnați și aleși; avem răspunderea de a recunoaște drumul dat de Dumnezeu. Absurdul este semnul divinului – tot ceea ce ascultă regulile logicii noastre este omenesc, ceea ce transcende logica noastră este divin. Sufletul este un alt ordin de realitate decât materia (corpul), este nemuritor fiind din aceeași substanță cu Adevărul. Adevărul este Dumnezeu, este în suflet, mai lăuntric mie decât sinele meu cel mai lăuntric. Credința precede înțelegerea, cunoașterea. Virtuților preluate de la Platon – dreptate, cumpătare, curaj, înțelepciune – Augustin le adaugă virtuțile creștine: credință, speranță, iubire; acestea au fost completate cu “virtuți umanitare”: iubirea aproapelui, fidelitatea, încrederea, umilința.<br />
DE CIVITATE DEI și crearea istoriei S-au scris de-a lungul timpului multe despre Sf.Augustin și lucrarea sa „De Civitate Dei” - operă fără de care nu va putea fi niciodată înțeleasă istoria Evului Mediu Occidental Catolic. Considerat de unii ca fiind un mare părinte al bisericii sau un mare istoric, Sf. Augustin este considerat de alții ca fiind un vizionar. Sf Augustin nu este un istoric, cel puțin nu în înțelesul general al cuvântului. El nu narează, nu reconstituie istoria, nu interpretează evenimente. Totodată, autorul lui „De civitate Dei” nu este un vizionar, nu este un profet. El este mai mult decât un profet. El poate fi considerat un <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Demiurg" title="Demiurg">demiurg</a>. Augustin construiește tipare psihice și o mentalitate care vor fi comune câtorva zeci de generații. „De Civitate Dei” este opera care va penetra în subconștientul celor care vor aparține Occidentului catolic, al celor care vor încerca, într-un mod conștient sau nu, să impună lumii întregi această carte sfântă pentru ei, un adevărat testament religios și politic totodată. Opera Sf. Augustin a dăruit viață, coeziune și mai ales vocație istorică Occidentului catolic, lume ce devine o sinteză reușită între civilizația latină, vitalitatea germanică și mărturisirea creștină. De la papă și până la ultimul țăran habotnic, catolicii vor fi marcați de crezul istoric al Sf. Augustin și vor sili istoria medievală să se încadreze în cadrele și tiparele stabilite de acesta.<br />
În perioada clasică a Imperiului Roman, partea occidentală a acestuia și, în special Roma, are o preponderență autoritară pe toate planurile. Această stare de lucruri se modifică odată cu mutarea capitalei la Constantinopol. Secolul al IV-lea d.Chr aduce sfârșitul lumii antice și triumful noii religii, cea creștină, ce este adoptată acum ca fiind religie oficială în stat. Tot în această perioadă, datorită presiunii popoarelor barbare, a germanicilor mai ales, precum și a războaielor civile, apare o criză deosebită ce duce la ruperea unității politice și economice a Imperiului. Acesta se rupe în două: Orientul și Occidentul- lumi ce mai păstrează încă elemente comune. O vreme, echilibrul dintre cele două lumi va fi păstrat, dând o aparentă senzație de unitate a lumii romane. În timp însă, cele două entități politice romane vor avea evoluții culturale, lingvistice și religioase diferite. Eșuarea încercărilor de a restabili ordinea și unitatea Imperiului vor dovedi clar acest lucru. Mai mult decât atât, echilibrul este rupt definitiv, de data asta în favoarea Orientului grecofon. Pentru prima oară în istoria lumii romane Răsăritul se impune. După dispariția în 476 a Imperiului Roman de Apus, centrul de greutate al istoriei europene părăsește Occidentul prăbușit economic și politic pentru a se stabili la Constantinopol. Aici, creștinismul în forma sa ortodoxă (lb. gr.-dreapta credință), va deveni o superbă expresie a mărturisirii credinței în Christos. La adăpostul armatelor imperiale bizantine, biserica creștin-ortodoxă va făuri și va dărui lumii creștine o bogăție spirituală mistică ce-i este specifică. Dar, îndreptându-și întreaga energie spre dumnezeire și manifestându-se sub mantia protectoare a symphoniei (colaborarea armonioasă cu statul dar și subordonarea față de acesta ), biserica bizantină se va auto-izola de lumea de dincolo de frontierele ortodoxiei și se va desprinde de caracterul dinamic și profan, pământesc și material al istoriei. Ortodoxia rămâne astfel izolată pe un plan spiritual care îi este propriu, lăsând astfel bisericii romano-catolice loc de manifestare pe un alt plan care nu este însă neapărat profan, dar care este mai ales material și dinamic.<br />
În Occident, procesul de afirmare a religiei creștine, în forma sa catolică (lb. gr. – universal în sensul de în toate locurile și în toate timpurile, biserica trebuind să-i cuprindă pe toți creștinii) a avut o altă evoluție. Într-o lume aruncată în dezordine și haos politico-social de către invaziile popoarelor barbare, într-o lume ce încearcă să-și regăsească echilibrul și totodată să integreze într-o nouă sinteză valorile romane și creștine cu cele germanice, proces complex desfășurat de-a lungul secolelor V-VIII, ei bine, în această nouă civilizație ce este pe cale să apară, religia creștină și Biserica însumează toate energiile viabile. Ele devin singurele realități stabile. De acum înainte, creștinismul înseamnă viață și viitor iar istoria Evului mediu nu poate fi concepută fără istoria Bisericii creștine din această parte a Europei. Spiritul creștin (viitor catolic) devine esența acestei noi lumi. Silită de istorie să devină elementul stabil al identității acestei noi civilizații, biserica romană regăsește în interiorul său caracterul dinamic, vocația creatoare îndreptată spre viitor, specifică creștinismului. Căci, dacă ortodoxie înseamnă har divin și mărturisire, geniul catolic este expresia sublimă a forței creștinismului de creare a unei noi lumi. Toate acestea, biserica romană le datorează Sf Augustin și operei sale.<br />
<div class="thumb tright"><div class="thumbinner" style="width: 222px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Vittore_carpaccio,_visione_di_sant%27agostino_02.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="307" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Vittore_carpaccio%2C_visione_di_sant%27agostino_02.jpg/220px-Vittore_carpaccio%2C_visione_di_sant%27agostino_02.jpg" width="220" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Vittore_carpaccio,_visione_di_sant%27agostino_02.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.17/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div>Viziunea Sfântului Augustin (detaliu), pictură de <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vittore_Carpaccio&action=edit&redlink=1" title="Vittore Carpaccio — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Vittore Carpaccio</span></a>, Scuola di San Giorgio degli Schiavoni, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Bia" title="Veneția">Veneția</a></div></div></div>“De Civitate Dei” a fost scrisă într-un moment de criză în care Apusul era descumpănit în fața invaziei și jefuirii cumplite a Romei de către vizigoții lui Alaric în 410. Concepută inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, “De Civitate Dei “ a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru zidirea unei noi civilizații.<br />
Sf Augustin plasează istoria pe o axă temporală liniară care începe potrivit dogmei creștine de la facerea lumii de către Dumnezeu (Geneza biblică) și se termină în momentul Judecății de Apoi.. Datorită <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83cat_originar" title="Păcat originar">păcatului originar</a>, în urma alungării din Rai, întreaga creație divină se scindează în două entități spirituale. Astfel au apărut cele două cetăți: una este cea a spiritelor rele și malefice, Cetatea Satanei, a doua cetate fiind guvernată de legile divine. Este Cetatea lui Dumnezeu în care nu există decât iubire și dăruire pentru celălalt, o cetate sfântă ai cărei locuitori sunt într-o luptă permanentă și totală cu slujitorii Diavolului, război ce va dura până la venirea lui Christos pe pământ, până la Judecata de Apoi - moment ce marchează sfârșitul axei temporale a istoriei. Numărul locuitorilor acestei cetăți sfinte, al luptătorilor lui Christos trebuie să sporească continuu până la înfrângerea definitivă a diavolului. Cetatea lui Dumnezeu devine pentru creștinii occidentali, declarați de către Biserică ca fiind soldații lui Chrisos, un obiectiv viitor, un crez istoric, un deziderat ce trebuie transmutat din sfera teologică și spirituală în lumea reală, temporală, politică. “De Civitate Dei “nu este numai prima interpretare filosofică creștină a istoriei, ea este totodată un document oficial ce stabilește Bisericii Romano-Catolice un obiectiv politic concret.<br />
Datorită Sf. Augustin, istoria, timpul și spațiul devin câmpul de luptă dintre cele două cetăți iar Biserica apuseană își asumă rolul dinamic de a organiza și conduce războinicii creștini în lupta lor împotriva slujitorilor satanei, dușmani ai Bisericii și deci ai Dumnezeului creștin.<br />
Transformând idealul spiritual augustinian într-un obiectiv terestru concret, Biserica romană se transformă la rândul ei într-un stat al lui Dumnezeu pe pământ, cu un conducător spiritual dar și temporal totodată- papa, considerat “locum tenens Christi”- locțiitorul lui Christos pe pământ (cf. Matei16), o instituție cu o ierarhie strictă, cu vasali fideli, cu dreptul de a emite legi în numele lui Dumnezeu și de a aplica forța oriunde și oricând împotriva dușmanilor săi considerați dușmanii lui Christos și copiii Satanei, iar această transformare este legitimată prin obiectivul zămislirii Cetății lui Dumnezeu. Creștinii occidentali sunt declarați de Biserică o armată ce este convinsă că poate folosi orice mijloace pentru distrugerea celor considerați de Biserică „slujitori ai Satanei”, fiecare catolic trebuie să capete credința că face parte din „Militia Christi”- armata lui Christos, că de fiecare faptă a sa depinde nu numai propria-i mântuire dar mai ales depinde soarta „Cetății lui Dumnezeu”.<br />
În fiecare comunitate, în fiecare burg sau sat, preotul este cel care organizează lumea din jurul său. Biserica devine cea mai înaltă clădire din așezare, de aici se guvernează comunitatea. Sacerdotul creștin protejează cetatea, sub îndrumarea lui se organizează noua lume occidentală. Istoria acestei lumi se împletește strâns cu cea a instituției ecleziastice. Biserica romană reușește să solidarizeze masele cu idealul ei augustinian care devine și al lor. Odată cu răspândirea creștinismului printre germanici, conflictele dintre aceștia și latini se estompează treptat și ia naștere o nouă formă de solidaritate umană, legată de sentimentul apartenenței comune la armata lui Christos. Identitatea lingvistică/culturală devine mult mai puțin importantă decât calitatea de fiu credincios al Bisericii romane.<br />
Organizarea socială a societății apusene este subordonată aceluiași scop al edificării cetății lui Dumnezeu. Occidentalii sunt grupați în trei ordine: oratores-clericii, oamenii Bisericii, cei care se roagă lui Dumnezeu, bellatores-nobilii, cei care luptă cu dușmanii Bisericii pentru gloria lui Dumnezeu și laboratores- cei care muncesc pentru primele două stări. Biserica romană și lumea apusenă sunt nucleul viitoarei împărății divine pe pământ iar Sf Părinte de la Roma conduce această lume ca reprezentant al lui Christos. Aceasta este prima mare victorie a Bisericii creștine apusene din istorie. Biserica are un ideal, un crez politic, are la dispoziție o armată supusă capabilă de orice pentru a zămisli “Cetatea lui Dumnezeu”.Biserica romană își asumă pe deplin caracterul catolic-universal.. Occidentul catolic începe treptat să se deschidă spre exterior și va începe din Cetatea Eternă, precum odinioară Imperiul Roman, cucerirea lumii. Dar acum primordială este îndeplinirea țelului spiritual augustinian-răspândirea mesajului creștin în întreaga lume ce urmează să fie condusă spiritual și temporal de Roma-capitala creștinătății, capitala Cetății lui Dumnezeu pe pământ.<br />
Primii care vor adopta idealul augustinian vor fi călugării irlandezi. Din mănăstirile lor, acești primi soldați ai lui Christos, misionari și civilizatori totodată vor porni din secolul al V-lea prima cruciadă spirituală a Bisericii romane: creștinarea și organizarea noilor popoare ale Europei apusene. Ei întemeiază noi mănăstiri, adevărate cetăți ale spiritului, unde vor zidi temeliile culturii occidentale. Mai mult decât atât, influența lor nu este numai spirituală ci și politică. Datorită lor și urmașilor lor, Imperiul Franc al lui Carol cel Mare nu va fi doar o încercare-surogat de reconstituire a Imperiului Roman ci prima mare acțiune temporală a spiritului catolic, prima încercare de ridicare pe pământ a “Cetății lui Dumnezeu”. Imperiul Carolingian este simbolul politic al noii lumi în care valorile romane și germanice se îmbină armonios cu cele creștine.<br />
Nu putem ignora rolul major al Sf. Augustin în istoria medievală apuseană. Dacă l-am ignora, n-am putea înțelege încercările occidentale de reconstituire a Imperiului Roman, cruciadele, Inchiziția, spiritul creator al catolicului pentru care acțiunea, faptele au o importanță deosebită, spiritul lui de conquistador cu sabia într-o mână și Biblia în cealaltă, războinic și misionar totodată. N-am putea înțelege istoria evului mediu occidental catolic<br />
<h3><span class="mw-headline" id="Augustin_.C8.99i_Scepticismul">Augustin și Scepticismul</span></h3>Pentru o perioadă Augustin este atras de scepticismul Academiei platonice târzii, pentru ca, treptat, să-și modifice atitudinea astfel încât una din primele sale scrieri de după convertire este Contra academicilor, un atac la adresa scepticismului academic.<br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Scepticism" title="Scepticism">Scepticii</a> argumentau că ceea ce ne oferă simțurile este incert și înșelător: un băț introdus în apă ne pare frânt, un turn pătrat pare rotund privit de la o anumită distanță etc. Altă sursă a cunoașterii nu există, deci cunoașterea este îndoielnică. Augustin nu împărtășește acest „<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Empirism" title="Empirism">empirism</a>” al scepticilor, fiind de părere că cunoașterea nu provine în întregime din simțuri. Simțurile, deși cu adevărat limitate și nedemne de încredere, au o utilitate practică și trebuie să le luăm ca punct de pornire în acest sens relativ.<br />
În „Confesiuni”, X, Augustin va deosebi între lucrurile care se află în minte în mod direct (în sine) și lucrurile care sunt prezente în minte indirect, prin reprezentare sau imagine. De bună seamă, o achiziție culturală din vremea educației sale sceptice, căci, în momentul când critică scepticismul (adică doctrina pe care tocmai o părăsise), pune problema la fel: în senzație lucrurile sunt prezente indirect, prin reprezentări, date senzoriale sau impresii. Prin urmare nu avem acces la obiectele exterioare însele, decât la imaginile și impresiile pe care simțurile ni le dau despre acestea. Ceea ce se află în mintea noastră nu este un lucru ci o imagine sau o reprezentare a lui. Nu suntem deci îndreptățiți să judecăm ca și cum am avea acces la lucrurile însele, ci ca și cum am avea acces la imaginile lor, spunând: „Văd imaginea (reprezentarea, semnul, intermediarul) unui băț frânt în apă”, în loc de „Văd un băț frânt”. Căci, dacă lucrurile nu ne sunt accesibile în sine ci numai prin intermediul imaginilor, imaginile însele sunt indiscutabile căci se află nemijlocit în mintea noastră. Putem să ne înșelăm asupra unui obiect (necunoscându-l pe el, ci o imagine a lui, care poate fi eronată), dar nu ne putem înșela asupra imaginii pe care o avem (căci pe aceasta o avem în mod nemijlocit în mintea noastră). Mintea se înșală asupra obiectelor materiale, dar nu se poate înșela asupra imaginilor pe care le are. Aceste imagini sunt în minte și, chiar dacă nu sunt obiectele însele, sunt niște mesaje despre obiecte.<br />
Acesta este momentul îndoielii sceptice. Scepticii se îndoiesc de adevărul acestor mesaje, a imaginilor, în măsura în care – noi neavând acces la obiecte – ele nu pot fi niciodată verificate de către mintea noastră. Îndoiala sceptică este, până în acest punct, rezonabilă, fiind expresia unei dileme care îl va frământa peste secole și pe <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Kant" title="Kant">Kant</a>: obiectul pe care vreau să-l cunosc, ca lucru în sine, îmi este inaccesibil, tot ceea ce pot percepe este un fenomen; dar cum pot ști dacă acest fenomen nu este pur subiectiv și arbitrar?<br />
<div class="thumb tright"><div class="thumbinner" style="width: 222px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Augustin_imp._pelagienilor_manuscris_sec._V.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="207" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/0/0e/Augustin_imp._pelagienilor_manuscris_sec._V.jpg/220px-Augustin_imp._pelagienilor_manuscris_sec._V.jpg" width="220" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Augustin_imp._pelagienilor_manuscris_sec._V.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.17/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div>Scrisoare a Sf. Augustin împotriva pelagienilor, manuscris, sec. al V-lea, Biblioteca din Orléans</div></div></div>Augustin ocolește această dilemă spunând că imaginile însele, fiind prezente în minte nemijlocit, pot constitui un dat principial cert pentru mintea noastră. Nu putem spune despre lucruri nimic fără a greși, dar putem spune ceva, despre imagini și reprezentări, fără riscul de a greși: „este principial cert că am imaginea unui băț frânt în apă”. Aceasta este prima parte a criticii aduse scepticilor. Scepticii se îndoiau de posibilitatea cunoașterii pornind de la caracterul înșelător al simțurilor, care li se părea că, deformând imaginea lucrurilor percepute, anulează posibilitatea oricărei certitudini. Augustin le răspunde că tocmai conștientizarea acestei bariere este prima certitudine pe care o avem.<br />
Cel de-al doilea pas al demersului critic pornește de la anularea premisei sceptice conform căreia simțurile sunt singura sursă a cunoașterii. Trebuie să acceptăm, conform lui Augustin, că mintea are acces și la altceva decât la ceea ce îi furnizează simțurile. În primul rând, ea poate conștientiza faptul că are acces nemijlocit la imagini, care, deși nu sunt copii fidele ale lucrurilor fizice, pot fi, ca atare (ca imagini), obiecte ale cunoașterii. În al doilea rând, mintea însăși, sub forma actelor sale, este o prezență nemijlocită, deci un dat principial cert. Putem ști nemijlocit că avem o minte sau un intelect (ce ar putea mijloci acest fapt?), că mintea sau intelectul nostru are viață, deci noi înșine avem viață (iarăși, nimic nu se interpune între minte și propriul său act de a fi în viață) și, ca o consecință, știm că, având viață, existăm.<br />
Premisa principală a acestui tip de argument este identitatea („nemijlocirea”) dintre subiect și intelect: eu înseamnă intelectul meu. Este premisa care va justifica, în epoca modernă, curentul raționalist, dar este în același timp și o premisă care subzistă în însuși miezul empirismului (ca și al scepticismului combătut de Augustin): acceptând că singura sursă a cunoașterii este senzația, presupunem că vorbim despre accesul la un obiect al cunoașterii (lumea externă a obiectelor materiale) al unui intelect cunoscător, diferit de lumea externă, intelect cu ajutorul căruia eu, subiectul, cunosc ceea ce îmi dau simțurile. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Empirism" title="Empirism">Empirismul</a> nu poate face abstracție de această presupoziție decât cu riscul de a postula imposibilitatea principială a cunoașterii: chiar dacă simțurile, sursa unică a cunoștințelor, ar furniza informații certe despre lumea externă, în absența identității intelectului cu subiectul aceste informații nu ar avea cui să se adreseze, căci procesele de memorare, analiză, sinteză, abstractizare etc. ar fi cel puțin îndoielnice pentru un subiect care nu și-ar asuma paternitatea lor.<br />
Augustin pornește de la această premisă (așa cum va face și <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Descartes" title="Descartes">Descartes</a>, mai târziu) și, postulând natura intelectuală a subiectului cunoscător (identitatea eu-intelect), formulează, înaintea lui <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Descartes" title="Descartes">Descartes</a>, un <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Argumentul_ontologic" title="Argumentul ontologic">argument ontologic</a>.<br />
În afară de actele minții, Augustin mai admite posibilitatea unor adevăruri nemijlocite pe care nu le-am dobândit prin simțuri: adevărurile matematicii și propozițiile etice <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A_priori&action=edit&redlink=1" title="A priori — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">a priori</span></a> (de exemplu: „Binele este preferabil răului”). Aceste adevăruri nemijlocite sunt prezente în sine în mintea noastră și nu altfel; ele trebuie să fie așa din moment ce le cunoaștem cu certitudine. Datorită acestor argumente scepticismul este de nesusținut: cunoașterea certă este posibilă dar nu prin simțuri ci prin introspecție. Lovitura de grație adusă scepticismului se găsește însă în micul tratat Despre fericire. Dacă concedem scepticilor că atingerea adevărului este imposibilă, atunci ei, scepticii, care totuși se află în căutarea adevărului, se găsesc în situația de a nu fi fericiți. Dar „nu este fericit cel ce nu are ce-și dorește (...); or, nimeni nu este înțelept dacă nu este fericit: deci un academic nu este înțelept” . Ulterior, creștinismul se va dovedi foarte receptiv la această teză augustiniană a căutării adevărului în suflet, care va dobândi – chiar în formularea lui Augustin – dimensiuni mistice.<br />
<h3><span class="mw-headline" id="Iluminarea_.C8.99i_teoria_ideilor_divine">Iluminarea și teoria ideilor divine</span></h3>Problema cunoașterii la Augustin presupune și doctrina iluminării. Cunoașterea presupune prezența nemijlocită a obiectului cunoscut în fața agentului cunoscător (mintea), motiv pentru care Augustin nu poate prelua în totalitate ideea platonică a reminiscenței și nici nu va dezvolta, propriu-zis, o doctrină a ideilor înnăscute. Pentru Augustin este importantă teza că, în toate cazurile de cunoaștere, este necesară iluminarea divină și mai ales faptul că obiectele cunoașterii autentice sunt de natură ideală, idei divine. În discuția anterioară am arătat că cunoașterea senzorială nu este o cunoaștere autentică ci este mai degrabă felul în care sufletul „guvernator” este atent la trupul pe care îl comandă. Cunoașterea în sens propriu este numai cunoaștere a unor idei de natură divină.<br />
Pe de altă parte, știm că intelectul uman este o creatură, fiind situat pe un nivel inferior al ierarhiei universale, deci sub ideile divine, motiv pentru care nu poate avea nici o putere asupra lor. Cum poate totuși intelectul uman să cunoască ideile divine, din moment ce, neavând putere asupra lor, nu poate în nici un fel să le „prindă” sau să intre în contact cu ele, pentru simplul motiv că nu poate exercita nici un fel de acțiune asupra lor? Pe de altă parte, nu se poate renunța nici la ideea că obiectele cunoașterii trebuie să se afle în contact nemijlocit cu intelectul cunoscător. Soluția dată de Augustin este că noi nu avem puterea de a produce în mintea noastră o cunoaștere a ideilor divine dar ea are totuși loc pentru că este produsă în noi de către ceva mai înalt decât propriul nostru intelect. În acest fel cunoașterea nu este un produs al intelectului nostru ci urmarea iluminării. Agentul care produce cunoașterea ideilor divine în intelectul uman nu poate să fie însă ceva mai prejos decât ideile însele deoarece ar însemna din nou că ceva mai prejos decât ideile ar exercita o putere asupra lor, punându-le în intelectul nostru. Prin urmare agentul iluminării nu poate fi altul decât Dumnezeu.<br />
În acest fel, Augustin respectă doar o parte din teoria platonică a cunoașterii. Cunoașterea poate avea loc numai prin contact direct cu ideile cunoscute (așa cum spusese și Platon), iar ideile cunoscute sunt de natură divină. Însă, dacă la Platon problema contactului nemijlocit este rezolvată prin doctrina reamintirii (posibilă acolo deoarece sufletul este de natură divină), Augustin apelează la Iluminare deoarece sufletul este creatură și nu poate „păstra” sau aduce în actul cognitiv ceva asupra căruia nu are putere. Prin natură, contactul cu ideile (cunoașterea, adică) este ceva divin, un lucru pe care omul nu și-l poate însuși. Dacă omul este capabil de cunoaștere, este pentru că Dumnezeu creează această cunoaștere în intelectul uman, oferind-o ca pe un dar divin.<br />
Augustin discută câteva concepte și judecăți certe, necesare și imuabile care cu siguranță nu pot proveni din simțuri și deci trebuie să le avem de la Dumnezeu, cum ar fi conceptul de unitate sau judecata „Binele trebuie să fie preferabil răului”.<br />
<h3><span class="mw-headline" id="Teoria_gra.C8.9Biei_divine">Teoria <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Har" title="Har">grației</a> divine</span></h3>Augustin este primul care a elaborat o teorie sintetică despre grația divină, în contextul eforturilor sale de combatere a pelagianismului (Quaestiones diversae). Pelagianismul zilelor lui Augustin nega păcatul originar dar și imortalitatea și integritatea lui Adam, altfel spus, întreaga lume supranaturală. Ideea lui Pelagius, de origine stoică, afirma emanciparea completă a omului față de Dumnezeu și puterile sale nelimitate în privința binelui și răului. Omul este capabil, conform acestei teorii, să obțină, fără nici o intervenție din partea lui Dumnezeu, un control complet asupra pasiunilor sale (apatheia). Datorită acestei capacități, datoria absolută a omului este evitarea, prin propriile sale puteri, a oricărui păcat. Nu există o ierarhie a păcatelor și nu există păcat în afara puterii de control a agentului uman. Augustin se opune acestui sistem afirmând că Dumnezeu este, prin grație, stăpânul absolut al voinței și că, sub acțiunea grației, omul este liber. Concilierea între omnipotența lui Dumnezeu și libertatea umană depinde de guvernarea divină.<br />
<h4><span class="mw-headline" id="Suveranitatea_absolut.C4.83_a_lui_Dumnezeu">Suveranitatea absolută a lui Dumnezeu</span></h4>Primul principiu al lui Augustin constă în afirmarea suveranității complete a lui Dumnezeu asupra voinței. Toate actele virtuoase, fără excepție, necesită o intervenție divină sub forma unei providențe eficiente care pregătește dinainte orice act bun al voinței (Retractationes, I, IX, 6). Nu este vorba despre faptul că voința nu poate realiza un act virtuos ci despre ideea că, fără intervenția providențială, ea nu ar înclina către bine. Există două niveluri ale grației: a) grația virtuților naturale, darul universal al providenței, care pregătește motivațiile eficiente ale voinței; aceasta este grația acordată tuturor oamenilor, chiar și celor necredincioși (<i>gratia filii concubinarum</i>); b) grația virtuților supranaturale, dată odată cu credința. Aceasta din urmă este grația fiilor (<i>gratia filiorum</i>), adică a oamenilor lui Dumnezeu.<br />
<h4><span class="mw-headline" id="Libertatea_oamenilor">Libertatea oamenilor</span></h4>În al doilea rând, Augustin afirmă că libertatea oamenilor rămâne intactă. Augustin nu renunță niciodată la principiul libertății voinței, astfel încât sistemul său încearcă obținerea unei sinteze între afirmarea libertății și a grației divine. Din acest motiv, el nu postulează existența unei puteri umane complete de alegere: ceea ce face omul nu depinde în totalitate de libera alegere; acceptarea sau respingerea credinței este anticipată dinainte de Dumnezeu.<br />
Fără îndoială, omul are puterea de a alege între bine și rău, căci altfel nu ar fi posibilă responsabilitatea, meritul sau culpa; Augustin, reproșând însă pelagienilor exagerarea rolului alegerii individuale, spune că nu există un echilibru perfect între alegere și grație: acest echilibru se găsea numai la Adam, dar a fost distrus odată cu păcatul originar. În starea căzută, omul este în situația de a lupta împotriva înclinației spre rău; el și-a pierdut acea libertate perfectă și senină, libertatea fără luptă, de care dispunea Adam. Libertatea omului căzut este una tensionată, conflictuală, problematică. Această libertate nu ne ajută decât cel mult să ne direcționăm alegerea către acceptarea grației.<br />
<h4><span class="mw-headline" id="Concilierea_gra.C8.9Biei_.C8.99i_a_libert.C4.83.C8.9Bii._Problema_predestin.C4.83rii">Concilierea grației și a libertății. Problema <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Predestinare&action=edit&redlink=1" title="Predestinare — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">predestinării</span></a></span></h4>Cum se poate rezolva această antinomie între libertatea omului și grația divină? Pe de o parte, se afirmă puterea lui Dumnezeu de a direcționa alegerea umană (voința liberă), de a converti păcătoșii, iar pe de altă parte ni se spune că respingerea ori acceptarea fie a grației, fie a păcatului, depind de voința liberă. Mulți exegeți au considerat că aceste două principii sunt ireconciliabile. Pe acest motiv a fost posibilă, de pildă, aprecierea conform căreia doctrina augustiniană a grației este o „mare greșeală dogmatică” . Aceasta pentru că, așa cum sublinia Eugène Portalié , grația augustiniană a fost înțeleasă ca un fel de impuls supraimpus de Dumnezeu, în absența căruia voința nu se poate manifesta.<br />
Cheia problemei stă în felul în care Augustin explică guvernarea divină a voințelor. Astfel, voința nu decide niciodată fără un motiv, adică fără să fie atrasă de un bine pe care îl percepe în obiect. Numai că această percepție asupra obiectului nu stă în puterea absolută a omului. Este privilegiul lui Dumnezeu să determine fie cauzele exterioare care acționează asupra percepției, fie Iluminarea interioară care acționează asupra sufletului. În acest fel, decizia voinței se exercită asupra unei conjuncturi de situații pe care o creează Dumnezeu. Omul este stăpânul gândurilor sale primare, fără a putea determina obiectele, imaginile și prin urmare motivele care se înfățișează minții sale. Conform teoriei sale despre cunoaștere, sufletul este conștient de imaginile pe care le vede, fie prin percepție fie prin iluminare, dar nu este cauza lor: pe de o parte, cauzele externe ale imaginilor percepute sunt guvernate de Dumnezeu, iar pe de altă parte, iluminările divine provin de asemenea de la Dumnezeu.<br />
Mai mult, Dumnezeu știe dinainte răspunsul pe care sufletul, dispunând de toată libertatea posibilă, îl va da acestor factori exteriori. Astfel, în cunoașterea divină, există pentru fiecare voință creată o serie indefinită de motive care, de facto, câștigă adeziunea omului cu privire la ceea ce este binele. Dumnezeu dispune, în omnisciența sa, de suficiente motive pentru a-l salva pe Iuda, de pildă, sau de a-l pierde pe Petru. Nici o voință nu ar putea rezista planului divin. În acest fel, Dumnezeu, datorită autonomiei sale perfecte, poate cauza motive pentru orice fel de alegere a sufletelor individuale, anticipând și răspunsul acestora. În acest sens, grația este infailibilă, deși liberă.<br />
Din acest motiv Augustin spune că acel om care a acționat conform binelui trebuie să mulțumească lui Dumnezeu pentru că i-a trimis o inspirație eficientă (adică un sistem de factori exteriori în care a putut percepe binele datorită unei iluminări directe asupra sufletului), în timp ce altora le-a negat sau amânat această favoare. Cel care a primit-o este un ales.<br />
Încercând să explice această aparentă contradicție, Augustin scrie o epistolă numită <i>De Diversis quaestionibus ad Simplicianum</i>, în care formulează un răspuns direct, adresat unor călugări care îl întrebaseră asupra problemei. Pe de o parte este neîndoielnic că voința bună există datorită grației, astfel încât nici un om nu poate să-și asume vreun merit după cum nici o formă de libertate nu i se va opune, deși are această putere. În acest sens, grația acționează într-un mod eficient și nu cauzal, într-un mod analog celui în care acționează argumentele retorice: fiecare om are puterea și libertatea de a se opune unor argumente persuasive. El poate insista în opinia sa personală și poate să se opună fără măcar să încerce a asculta argumentele care i se aduc. Poate însă să le asculte și, înțelegându-le, se va lăsa convins de ele. Sufletele umane au dispoziții foarte diverse și este aproape o chestiune de șansă dacă fiecare dintre ele va întâlni la un moment dat argumentul potrivit cu dispoziția sa, adică acel argument care să-i permită să perceapă binele ca motiv pentru alegere. Dumnezeu, însă, conform acestei analogii, este retorul perfect, adică știe foarte bine ce situație este potrivită fiecărui suflet pentru ca acesta să poată avea acces la motivul alegerii binelui. Aceasta este grația: Dumnezeu ne oferă acele percepții care, în acord cu preștiința sa, constituie tocmai situația fericită pentru ca iluminarea noastră să aibă loc. Din acest motiv grația nu acționează cauzal: deși situația optimă ne este oferită de Dumnezeu, alegerea ne aparține. Astfel, eficiența grației nu înseamnă faptul că, fără ea, noi nu am avea capacitatea de a alege binele ci faptul că fără grație noi nu am dori binele. Grația este invitația fără de care noi nu am avea un obiect al dorinței.<br />
Există multe căi prin care Dumnezeu ne poate invita la credință și, dintre ele, fiecărui suflet i se potrivesc numai unele. Dumnezeu știe ce formă de invitație va fi acceptată de fiecare suflet, conform dispoziției sale și care va fi respinsă. Aleșii sunt acei oameni cărora Dumnezeu le adresează acea invitație potrivită, adică eficientă.<br />
Problema care rămâne este cum anume trebuie să înțelegem această selecție operată de Dumnezeu atunci când unora le adresează invitația potrivită iar altora le-o amână sau pur și simplu nu le-o trimite. Este grația un „instrument” al predestinării? <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semipelagianism&action=edit&redlink=1" title="Semipelagianism — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Semipelagienii</span></a> gândeau problema în termenii unei egalități de șanse: Dumnezeu predestinează la salvare pe toți oamenii, dându-le tuturor grația, în măsură egală. Libertatea umană este cea care decide dacă unul sau altul dintre indivizi acceptă invitația sau nu, astfel încât numărul aleșilor nu este cunoscut. Un sistem opus este predestinaționismul, pe care semipelagienii îl atribuiau în mod eronat lui Augustin și care spunea că Dumnezeu prestabilește numărul aleșilor și al damnaților; în acest sens, iadul și raiul se vor umple cu oameni care au fost aleși dinainte și care nu pot face nimic pentru a modifica acest destin. Acesta va fi de fapt sistemul lui <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Calvin" title="Calvin">Calvin</a>.<br />
Între aceste două opinii extreme, Augustin a formulat o poziție ingenioasă prin care afirmă ambele adevăruri în același timp: a) stabilirea aleșilor de către Dumnezeu este reală, gratuită și constituie grația grațiilor, acordată în mod selectiv, dar b) aceasta nu anulează dorința lui Dumnezeu de a salva omenirea integral, lucru care depinde însă de libertatea umană. Aleșii dispun de posibilitatea de a-și refuza statutul de aleși, după cum ceilalți oameni dispun de libertatea și puterea de a se ridica prin alegeri proprii la statutul de aleși. Astfel, deși Dumnezeu acordă grația absolută numai unor anumiți oameni (acesta fiind, pentru Augustin, misterul cel mai înalt), pe de altă parte este la fel de adevărat că:<br />
a) nici un om nu este privat de libertate;<br />
b) nici un om nu este lipsit de puterea de a se opune răului;<br />
Aceste două enunțuri fac ca predestinaționismul să nu fie compatibil cu doctrina lui Augustin. El afirmă, de altfel, repetat și explicit că toți oamenii ar putea fi salvați dacă aceasta ar fi și dorința lor. De aceea este inexact să afirmăm că grația divină diminuează sau anulează responsabilitatea individului, după cum este o eroare caracterizarea doctrinei augustiniene despre predestinare ca „<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Determinism" title="Determinism">determinism</a>”.<br />
Faptul că Dumnezeu cunoaște <i>ante rem</i> care va fi alegerea fiecăruia dintre oameni și oferă, în acord cu această preștiință, fiecăruia invitația potrivită (deși știe că unii o vor refuza), nu este un factor cauzal. Dimpotrivă, tema iubirii lui Dumnezeu își găsește, poate, aici mai mult decât în altă parte, un context optim: deși știe că o anumită persoană va refuza alegerea credinței, Dumnezeu nu anulează nimănui posibilitatea de a se salva. Faptul că cei aleși și cei osândiți constituie (din punctul de vedere al preștiinței divine) două „liste încheiate” nu se datorează imposibilității omului de a alege destinul său ci dimpotrivă lipsei de voință a acestuia de a face ceva.<br />
Din punctul de vedere al cunoașterii noastre temporale, acest lucru pare a fi o predestinare, o determinare cauzală. Din perspectiva cunoașterii atemporale (cum este cea divină) acest lucru este un fapt: cei numiți „vase ale mâniei” (osândiții) nu sunt numiți astfel conform unei alegeri divine arbitrare ci conform faptului că Dumnezeu știe deja ceea ce noi nu putem afla decât după încheierea istoriei.<br />
În acest sens, ființa umană nu poate să renunțe la exercitarea alegerii și voinței sale libere întrucât, chiar dacă Dumnezeu știe dinainte care va fi finalitatea lor, nu există nici o legătură între preștiința divină și libertatea umană de decizie. Dacă un om ar renunța, la un moment dat, să-și exercite voința liberă, judecând că Dumnezeu cunoaște oricum destinul său și, dacă este un ales, va primi oricum grația la un moment dat, el ar face o eroare: momentul acestei judecăți ar coincide de fapt cu momentul renunțării conștiente la a-și mai exercita voința pentru salvare. Acel om s-ar autocondamna. Știa Dumnezeu că el va lua această decizie? Da. Aceasta nu înseamnă decât că decizia respectivă a confirmat, în mod liber, ceea ce Dumnezeu știa dinainte. Pe de altă parte, omul respectiv ar fi putut să nu renunțe ci să continue să dorească să fie un ales, acționând în consecință (alegând binele). Înseamnă aceasta că el ar fi modificat preștiința divină? Nu, deoarece, în acest caz, preștiința divină ar fi constat tocmai în a doua variantă.<br />
Doctrina grației constituie și azi un punct dificil nu numai din punct de vedere teologic. Filosofic vorbind, problema constă în faptul că Augustin încearcă să apropie două sisteme diferite de principii: o logică temporală, specifică omului și una atemporală, potrivită omniscienței lui Dumnezeu.<br />
<h3><span class="mw-headline" id="Influen.C8.9Ba_lui_Augustin">Influența lui Augustin</span></h3>Concepția lui a fost preluată și utilizată dogmatic pentru respingerea concepției aristotelice a lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquino" title="Toma de Aquino">Toma de Aquino</a>. În vremea Reformei, a fost preluată în special concepția despre predestinare și istorie ca tămăduitoare.<br />
A fost primul filozof care a luat în considerare istoria ca fiind necesară în educarea oamenilor și pentru lichidarea răului.<br />
<br />
<br />
<span class="mw-headline" id="S.C4.83rb.C4.83tori">Sărbători</span><br />
<ul><li>în calendarul romano-catolic: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a> („Sfântul Augustin”) </li>
<li>în calendarul ortodox: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/15_iunie" title="15 iunie">15 iunie</a> (sub numele „Fericitul Augustin”) </li>
<li>în calendarul greco-catolic: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a> („Sfântul Augustin„) </li>
<li>în calendarul luteran: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a> („Augustin”) </li>
<li>în calendarul anglican: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/28_august" title="28 august">28 august</a> </li>
</ul><br />
<div class="pq"><span style="color: blue; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">A spune cuiva "te iubesc" înseamnă de fapt "tu nu vei muri niciodată".</span></div><div align="right" class="pa"><a href="http://citate.citatepedia.ro/">citat</a> din <b>Sfântul Augustin</b></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-76085801745021871352011-07-29T00:37:00.000-07:002011-07-29T00:37:56.557-07:00<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><h1 class="art-heading w-387">preluare de pe crestinortodox.ro:</h1><h1 class="art-heading w-387">Camera 18, cristelnita de botez a parintelui Nicolae Steinhardt</h1><div class="art-content clearfix text-justify" closure_uid_88fhlk="117" id="art-content"><div class="image left"><a alt="Camera 18, cristelnita de botez a parintelui Nicolae Steinhardt" href="http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/884/88385_steinhardt.jpg" rel="lightbox[ABC]" title="Camera 18, cristelnita de botez a parintelui Nicolae Steinhardt"><img alt="Camera 18, cristelnita de botez a parintelui Nicolae Steinhardt" src="http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/884/88385_steinhardt_w180.jpg" width="180" /> <span class="show-lightbox-button">Mareste imaginea.</span> </a></div><div style="text-align: justify;">Nicolae Steinhardt s-a nascut la 29 iulie 1912 in comuna Pantelimon, de langa Bucuresti, intr-o familie evreiasca. Urmeaza cursurile scolii primare in perioada 1919-1929. La liceul "Spiru Haret" ii va avea colegi pe Constantin Noica, <a _prototypeuid="11" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69324-ortodoxie-mircea-eliade" title="Ortodoxie - Mircea Eliade">Mircea Eliade</a>, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu etc. In anul 1934 isi ia licenta in Drept si Litere la Universitatea din Bucuresti, iar in anul 1936 isi sustine doctoratul in drept constitutional, cu lucrarea "Principiile clasice si noile tendinte ale dreptului constitutional. Critica operei lui Leon Duguit".</div><div style="text-align: justify;">Intre 1937-1938 si-a continuat studiile in Elvetia, la Viena, Paris si in Anglia. In 1939 revine in tara si lucreaza ca redactor la "Revista Fundatiilor Regale" de unde este inlaturat in anul 1940, in cadrul actiunii de "purificare etnica" declansata sub guvernarea Antonescu-Sima, urmand o perioada de privatiuni pe motive etnice (1940-1944). Din 1944 pana in 1948 revine la "Revista Fundatiilor Regale" depunand o intensa activitate publicistica si critica. Intre 1948 si 1959 sufera o noua perioada de privatiuni alaturi de pleiada <a _prototypeuid="12" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/editoriale/88437-intelectualul-roman-intre-moartea-lui-dumnezeu-si-un-crestinism-imaginal" title="Intelectualul roman intre moartea lui Dumnezeu si un crestinism imaginal">intelectualitatii romanesti</a> interbelice si este in cele din urma anchetat in procesul intentat lui Constantin Noica.<br />
<br />
La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, si i s-a cerut sa depuna marturie impotriva lui Constantin Noica. Pentru ca refuza, este condamnat la 13 ani de munca silnica, sub acuzatia de "crima de uneltire contra ordinii sociale".</div><div style="text-align: justify;">In anul 1960, la 15 martie, in camera nr. 18 a puscariei Jilava, este botezat de ieromonahul Mina Dobzeu, nas de botez fiindu-i Emanuel Vidrascu, coleg de lot, fost sef de cabinet al maresalului Antonescu, iar ca martori ai tainei au participat Alexandru Paleologu, doi preoti romano-catolici, unul fiind chiar monseniorul Ghica, doi preoti uniti si unul protestant, "spre a da botezului un caracter ecumenic" , dupa cum scria el in "Jurnalul fericirii". Este eliberat in august 1964, in urma gratierii generale a detinutilor politici. Dupa eliberarea din detentie, isi desavarseste <a _prototypeuid="13" class="linking auto" hidden="false" href="http://www.crestinortodox.ro/sfintele-taine/69128-taina-botezului" title="">taina botezului</a> prin mirungere si <a _prototypeuid="14" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/88232-primirea-sfintei-impartasanii-in-postul-mare" title="Primirea Sfintei Impartasanii in Postul Mare">primirea sfintei impartasanii</a>, la schitul Darvari din Bucuresti.</div><div style="text-align: justify;">Dupa moartea tatalui sau, in anul 1967, a inceput sa caute o <a _prototypeuid="15" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67841-manastirea-calui" title="Manastirea Calui">manastire unde sa se calugareasca</a>. Nu i-a fost usor sa gaseasca un astfel de loc, deoarce multi inca mai vedeau in el - un fost detinut politic. Refuza chemarea staretului de la <a _prototypeuid="16" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/mitropolia-olteniei/68219-manastirea-cozia" title="Manastirea Cozia">Manastirea Cozia</a>, Gamaliel Vaida, pe motiv ca locasul de pe Valea Oltului este prea solicitat de catre turisti.<br />
<br />
In anul 1973, insotit de scriitorul Iordan Chimet, un prieten al lui Noica, ajunge la <a _prototypeuid="17" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/mitropolia-clujului-albei-crisanei-si-maramuresului/68068-manastirea-rohia" title="Manastirea Rohia">Manastirea Rohia</a>. Manastirea l-a cucerit din prima zi. Dupa drumuri regulate la Rohia, parintele Serafim Man, i-a spus ca-l va calugari. Este calugarit la 16 august 1980 de <a _prototypeuid="18" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68422-parintele-serafim-rose-despre-conceptia-de-viata-ortodoxa" title="Parintele Serafim Rose - Despre conceptia de viata ortodoxa">parintii Serafim</a> Man, Antonie Perta, Nicolae Lese si Emanuel Rus.</div><div style="text-align: justify;">La manastire indeplineste functia de bibliotecar, punand in ordine cele peste 23.000 de volume ale manastirii, iar in paralel isi intensifica activitatea literara dar si preocuparile legate de viata manastireasca (participarea la slujba, povatuirea pelerinilor si elaborarea predicilor). Volume publicate antum: "Geo Bogza - Un poet al Efectelor, Exaltarii, Grandiosului, Solemnitatii, Exuberantei si Patetismului" (1982), "Critica la persoana intai" (1983), "Escale in timp si spatiu" (1987) si "Prin altii spre sine" (1988).</div><div style="text-align: justify;">In prefata volumului "<a _prototypeuid="19" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/diverse/69623-daruind-vei-dobandi" title="Daruind vei dobandi">Daruind vei Dobandi</a>", Preasfintitul Justinian Chira marturisea: "<a _prototypeuid="20" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/69797-monahul-nicolae-steinhardt" title="Monahul Nicolae Steinhardt">Nicolae Steinhardt</a>, dupa ce a intrat in Manastirea "Sfanta Ana"-Rohia si a <a _prototypeuid="21" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/interviuri/70465-manastirea-antim-imbraca-haine-noi" title="Manastirea Antim imbraca haine noi">imbracat haina</a> renuntarii si a daruirii totale, venind la mine, m-a intrebat: Mai am voie sa scriu? La aceste cuvinte i-am raspuns: Pana acum ai scris din propriul indemn. De acum inaine, <a _prototypeuid="22" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/predici-la-duminicile-de-peste-an/71642-intampinarea-domnului-predica-parintelui-nicolae-steinhardt" title="Intampinarea Domnului - predica parintelui Nicolae Steinhardt">parinte Nicolae</a>, nu numai ca ai voie sa scrii, ci mai mult, primesti ascultarea sa scrii si sa publici mai mult. Si ce ati vrea sa scriu? - m-a intrebat in continuare. Sa scrii tot ce te va inspira Dumnezeu, i-am raspuns. Scrie fara frica, fara retinere, nu ingropa talantul. Ce si cum sa scrii, dumneata stii. Si sunt sigur ca vei scrie numai ceea ce trebuie omului de azi, oamenilor in general, risipind intunericul in care ne aflam.<br />
<br />
A trecut la cele vesnice la 29 martie 1989, in spitalul din Baia Mare. <br />
<br />
Cea mai importanta parte a operei sale nu a putut fi publicata in timpul vietii sale si a aparut postum datorita conjuncturii politice favorabile creata de revolutia din decembrie 1989 si din aceasta parte necenzurata am extras majoritatea textelor din lucrarea de fata. Aparitii postume: "Jurnalul fericirii" (1991), "Monologul polifonic" (1991), "Daruind vei dobandi" (1992), "Nicolae Steinhardt. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de intrebari incomode adresate de Zaharia Sangiorzan" (1992 si 1998), "Primejdia marturisirii" (1993) si "Drumul catre iubire" (1999).</div><div style="text-align: justify;">"Lucrurile acestea, ale credintei, incep, asadar, demult. Rudolf Otto imparte: mysterium fascinans, mysterium tremendum. <br />
<br />
Sa le iau pe rand. Fascinatia pentru mine a inceput aproape dintotdeauna, adica din copilarie, in comuna purtand nume de sfant ori de talhar: Pantelimon. Pe atunci, cu totul in afara orasului. Odata cu lasarea serii, nici un bucurestean nu cuteza sa mai intre in mahala. Isi aveau flacaii gelosi si mandri cartierul lor, domeniu rezervat. Erau si numerosi betivi, de buna seama, cum sa nu fie, zavozi care latrau in tacerea noptii ori se repezeau la trecatori, drumuri desfundate, praf, noroi. Dar totul, si numai pentru copilul ce eram, se proiecta pe un fel de pace patriarhala, pe credinta fiecaruia ca lumea, in strafundurile ei <a _prototypeuid="23" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/patimile-lui-hristos/71081-instituirea-sfintei-euharistii-centrul-cinei-celei-de-taina" title="Instituirea Sfintei Euharistii - centrul Cinei celei de Taina">cele mai tainice</a>, nu-i totusi ostila si rea; ca, la o adicatelea, oamenii nu te vor lasa, ca o bucata de paine si un pahar cu vin tot vei gasi pe undeva; ca - pana-n clipa mortii, se-ntelege - nu vei fi dat afara de la locul si culcusul tau; ca lucruri cu totul de mirare si de-a dreptul infioratoare nu se vor intampla. <br />
<br />
La Biserica Capra, asezata mai spre oras, se duceau, duminica si de sarbatori, aproape toti; macar primprejur. Ca proprietari de fabrica si la poftirea preotului Marculescu, mergeau si parintii mei. Biserica, lipsita de orice frumusete, dar incapatoare, avea clopote cu batai prelungi, cu dangat grav, in contrast cu modicitatea locului, batand des, insidios si nobil. Ele, pe care le auzeam limpede cu toate ca se aflau departe de fabrica, ele au constituit fundalul sonor si emotiv al anilor mei dintai. Ele m-au aparat, macar un timp, si tot ele alungau duhurile rele, grindina si farmecele viclene; imi indulceau, cu sunet, crescandele trasaturi odioase ori derutante ale realitatii: realitatii inconjuratoare, realitatii launtrice (unde imaginea latenta iesita din nedeslusit, trecand de la negativ la pozitiv, incepea sa-mi ranjeasca sfidator). <br />
<br />
Mai erau - tin bine minte - si <a _prototypeuid="24" class="linking auto" href="http://www.crestinortodox.ro/poezii-de-pasti/71360-c-z-buzdugan-clopotele-de-pasti" title="C. Z. Buzdugan - Clopotele de Pasti">clopotele de Pasti</a>, acelea diferite: nu indemnau spre duiosie, ca la Craciun, ci rascoleau, staruind, tagaduindu-ti pacea.</div><div style="text-align: justify;">(De Craciun toate erau bune: si bradul si cozonacii si colindele si micutul prunc Iisus. De Pasti, toate erau ciudate si apasatoare: si postul si prohodul si crucea rea si infricosatorul batut in cuie, Hristos.)</div><div style="text-align: justify;">Are orice om cate o ulita a copilariei. A mea acolo a fost, in Pantelimonul cel atat de oarecare, intre Capra si Fundeni - si-n curtea fara capat a unei fabrici de cherestea, poate industria cea mai curata, adanc patrunsa de mirosul lemnului taiat si al rumegusului. (Dupa ce ploua, din scanduri si butuci imbibati se raspandeste un parfum intepator.) <br />
<br />
Fascinatia unei mahalale romanesti din vremuri bune. Fascinatie pentru suflet a locului unde a nimerit? Pentru mine, captare puternica - desi cu mijloace atat de modeste. Ce poate fi mai neinsemnat, mai pieritor, decat salcamul curtilor sarmane si carciumile targovetilor mintosi? <br />
<br />
De la inceput, din vesnicia copilariei mele. Tremendum a venit mai tarziu, mult mai tarziu, pe cai negingase." (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)</div><div class="clear"></div><!-- Info autor --><!-- //Info autor --><!-- Facebook widgets - like --><iframe allowtransparency="allowtransparency" frameborder="0" scrolling="no" src="http://www.facebook.com/widgets/like.php?href=http://www.crestinortodox.ro/diverse/camera-18-cristelnita-botez-parintelui-nicolae-steinhardt-88385.html" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; height: 80px; width: 450px;"></iframe><!-- //Facebook widgets - like --></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-59668246701442243322011-07-28T22:52:00.000-07:002011-07-28T22:52:05.019-07:00Ion D.Sîrbu, despre râs – Adio, Europa!<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div closure_uid_h9i6rq="182"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="419" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEfL980_MBY3mV3w4cr3gd5R0j8XjKenjXNhUKzPHFYwm1LgYAsqrIPcY1HfHzK9DMedaTKl3eou5WyBFdYPV4goVgf_Rw5YvjqB7VVz50ZREp5RNUGbmR50yo0EnrSx9croUZZnZghVvV/s1600/POTCA4STZXBCAX92OPVCAH8QAIECAHT5S4ECAJY25AACACDH1E6CAU6T5J8CA6U4YBJCART46SDCA1KTPJSCAOVTXVOCAT5ARNQCAB1KDW4CAFEYBXWCAL6ZHUECAAISWCSCAW14YIGCAM70TVPCAL53OQC.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEfL980_MBY3mV3w4cr3gd5R0j8XjKenjXNhUKzPHFYwm1LgYAsqrIPcY1HfHzK9DMedaTKl3eou5WyBFdYPV4goVgf_Rw5YvjqB7VVz50ZREp5RNUGbmR50yo0EnrSx9croUZZnZghVvV/s1600/POTCA4STZXBCAX92OPVCAH8QAIECAHT5S4ECAJY25AACACDH1E6CAU6T5J8CA6U4YBJCART46SDCA1KTPJSCAOVTXVOCAT5ARNQCAB1KDW4CAFEYBXWCAL6ZHUECAAISWCSCAW14YIGCAM70TVPCAL53OQC.jpg" t$="true" /></a></div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="419" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="419" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="419" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="142" closure_uid_rjr19o="123" closure_uid_tjnmmz="419" style="clear: both; text-align: center;">''<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDepAlolml9bPcHXEj_AUOtU7O2dv-DOr8ShdFRkZjPXQZIC1jp7NA4h8gVNlk5KjoYlBIzyTsyHcqokDVd8mwyiIJ60G_yAHCDiMLRiSMqOB4GTjNI2vfI0o9xCZ3k3NbfdUl4BXpoC3t/s1600/SMHCAGUASN4CA0FEO25CA2IDOBTCAEPYV90CA2610CSCAI1B31LCAN1Y72DCAPLKKDXCANK077HCAJOVUW0CA62TXS1CAEERFKVCAAVK8Y6CAJAA74QCA7EVF07CA4VEPTLCAYVI4T5CAKXZOEOCATMXTWP2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDepAlolml9bPcHXEj_AUOtU7O2dv-DOr8ShdFRkZjPXQZIC1jp7NA4h8gVNlk5KjoYlBIzyTsyHcqokDVd8mwyiIJ60G_yAHCDiMLRiSMqOB4GTjNI2vfI0o9xCZ3k3NbfdUl4BXpoC3t/s200/SMHCAGUASN4CA0FEO25CA2IDOBTCAEPYV90CA2610CSCAI1B31LCAN1Y72DCAPLKKDXCANK077HCAJOVUW0CA62TXS1CAEERFKVCAAVK8Y6CAJAA74QCA7EVF07CA4VEPTLCAYVI4T5CAKXZOEOCATMXTWP2.jpg" t$="true" width="132" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBgISh6DumzqZasm5_RR8qjAruFs1-RlMlOLoF-9iMkKxrjcVisybXQpDVi0ZQaWKyGlvavORW6p3CIvEM2eRu53fQ1ryGqQM3IZYL3sMa1lZMU5_fq0ecC6ome9ohF6456TrgMuxD9uYw/s1600/VM7CA7RNP18CAGFWIEGCA0QKLXECA2MLIJ3CA61VTRFCAIRHBKUCA2SWU7MCARPNGK4CAK9ZEV2CAYBEAFACAHHEP4NCA5T207RCAVXS9L6CA9PLYWDCAKHR6Y6CA6YSWY3CAF8FAGXCA4D660FCA6DKSGH.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBgISh6DumzqZasm5_RR8qjAruFs1-RlMlOLoF-9iMkKxrjcVisybXQpDVi0ZQaWKyGlvavORW6p3CIvEM2eRu53fQ1ryGqQM3IZYL3sMa1lZMU5_fq0ecC6ome9ohF6456TrgMuxD9uYw/s200/VM7CA7RNP18CAGFWIEGCA0QKLXECA2MLIJ3CA61VTRFCAIRHBKUCA2SWU7MCARPNGK4CAK9ZEV2CAYBEAFACAHHEP4NCA5T207RCAVXS9L6CA9PLYWDCAKHR6Y6CA6YSWY3CAF8FAGXCA4D660FCA6DKSGH.jpg" t$="true" width="136" /></a><span style="color: #6b0094;"><span style="font-family: Comic Sans MS, cursive;"><span closure_uid_h9i6rq="139" closure_uid_rjr19o="121" closure_uid_tjnmmz="138" style="font-size: medium;">... râsul ca simptom de sănătate sau boală, râsul care inhibă sau defulează, iartă sau pedepseşte, damnează sau mîntuie. Vezi matale, lărgind sfera consideraţiilor noastre, nu putem să nu observăm că, pe scara unei anumite evoluţii ( sau involuţii, sau neevoluţii, sau revoluţii) ontologice, <em>homo ridens</em> apare mult după să zicem, <em>homo faber</em> sau <em>homo lupus</em>, dar înainte de jalnicul, penibilul, încuiatul <em>homo sapiens</em>. După a mea părere, râsul, ca semn de luciditate şi gratuitate, trebuie plasat undeva între <em>homo ludens</em> şi <em>homo fictus</em>: după peşteră şi vînătoare, dar înainte de agrozoocultură. Intre <em>totem</em> şi <em>tabu</em>, adică între o forţă despre care crezi că te păzeşte şi alta de care ştii că trebuie să te păzeşti.( ...) Căci vezi matale, atît râsul, cît şi plânsul, derivă din hipotalamus (deci din structura noastră cea mai veche) şi au drept cauză sentimentul primar al Fricii şi al Mîniei. ... Frica nu e decît mînie neputincioasă, mînia nu ar fi decît frica scăpată din paza fricii. Bun! Râsul şi plânsul, fraţi gemeni, două feţe ale aceleiaşi triste, devalorizate medalii, s-au despărţit mai tîrziu, o dată cu apariția ceremonialurilor monarhice şi religioase. ( ... ) Râsul s-a definit ca râs, deci ca opozant politic al plânsului, în această perioadă de ilegalitate, în care pe scene, în temple, la curţile tiranilor nu erau admise decît încruntarea şi plânsul tragic. Observă, rogu-te, indiferenţa totală a corului din tragediile clasice: e prezent, vede totul, aude totul, comentează dar nu se amestecă. Cei din cor sînt oameni din popor, funcţionează cu ambele cortexuri, le place jocul (<em>ludus</em>), dar încă le e frică de tot ce e ficţiune(<em>fictus</em>). Lacrima lor e amestecată cu râsul, veselia lor fiind o formă a sentimentului absurd şi tragic al existenţei. De cîte ori văd ţărani de-ai noştri aşteptînd prin gări sau pieţe, întrezăresc în privirea lor aiurită ceva din resemnarea şi indiferenţa corului antic, care participă la tragedie, dar nu are nici replică şi nici un fel de putere de decizie. ( ...) Domnule Profesor, cele două mari puteri ale istoriei, religia şi monarhia, nu au iubit râsul, nu l-au aprobat, nu l-au permis în instituţiile lor. E şi firesc: grandoarea, eroismul, jertfele de tot felul ce alcătuiesc toate ceremonialele puterii nu suportă nici chicotitul nici hăhăiala. Fiindcă orice râs e de jos în sus, orice râs dezumflă, critică, relativizează. Arată cu degetul. Sparge oglinda, răstoarnă valorile, face dreptate prin egalizare şi ignorare a ierarhiilor. Un rege care râde are neapărată nevoie de un bufon paratrăsnet, un nenorocit de deştept, ghebos şi cu clopoţei la tichie, care să ia asupra lui otrăvurile periculoase ale ironiei. Regii au rămas, bufonii însă au dispărut ...</span></span></span></div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="122" closure_uid_tjnmmz="419" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #6b0094; font-family: Comic Sans MS; font-size: medium;">Ion D. Sîrbu - Adio, Europa!</span></div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="461" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="607" style="clear: both; text-align: center;"><a closure_uid_tjnmmz="558" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrjcYkKNjYWIBOgu9LdIA4IzPRIbhf409SVgBNHdzKeNE95P3evOcWZF6g4btAdHlfzgDCMzQsrRbtM9grvPxJ_Qf6Ma6RlOwJMpx30Gmt1H3kEd_RxdLE5ujTtYFlEQw2vIJ41iR8IFxZ/s1600/UQ1CAHNIVIDCAO9FWNSCAK6RTELCAHBEGEJCA0NWQN7CABCWYTVCAFTR9U4CANNS295CALJ55UGCA9JY3SVCAHX86TSCATRU83UCA70WP19CA55JTDACAR8AKCUCAKICKAWCAC48OCTCA6EZ0FQCAGN93AP.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrjcYkKNjYWIBOgu9LdIA4IzPRIbhf409SVgBNHdzKeNE95P3evOcWZF6g4btAdHlfzgDCMzQsrRbtM9grvPxJ_Qf6Ma6RlOwJMpx30Gmt1H3kEd_RxdLE5ujTtYFlEQw2vIJ41iR8IFxZ/s320/UQ1CAHNIVIDCAO9FWNSCAK6RTELCAHBEGEJCA0NWQN7CABCWYTVCAFTR9U4CANNS295CALJ55UGCA9JY3SVCAHX86TSCATRU83UCA70WP19CA55JTDACAR8AKCUCAKICKAWCAC48OCTCA6EZ0FQCAGN93AP.jpg" t$="true" width="253" /></a></div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="148" closure_uid_tjnmmz="607" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="148" closure_uid_tjnmmz="607" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="148" closure_uid_tjnmmz="607" style="clear: both; text-align: left;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><strong closure_uid_h9i6rq="163">Lucian Blaga </strong></span></div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="162" closure_uid_tjnmmz="607" style="clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgq18CfxoQo7Y6Wv116OCIQGPoY25xDY2lz_qrt5c8r8vHG7uRXVVlcJTVGgtsLdxU9nxFuWgAXD6Kjd8E6ONFQAGgcUi3n2VIEYh-juaZ7SXYahWdsfXonD0CudTpzu3hXjX5oyYq6Y4qT/s1600/KFACAC40R1FCAZFKO0RCA8W4DYXCABTG4PPCAVLC96ACAOBXCKVCA0525Q8CAHPA5APCARSKQ92CADRUNR7CA9ITRZJCAQYO0JTCA6MPRYTCAG8NU1FCARZH04WCA1UF9PTCASFZQTCCA1U0OT5CAWTIAK3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgq18CfxoQo7Y6Wv116OCIQGPoY25xDY2lz_qrt5c8r8vHG7uRXVVlcJTVGgtsLdxU9nxFuWgAXD6Kjd8E6ONFQAGgcUi3n2VIEYh-juaZ7SXYahWdsfXonD0CudTpzu3hXjX5oyYq6Y4qT/s320/KFACAC40R1FCAZFKO0RCA8W4DYXCABTG4PPCAVLC96ACAOBXCKVCA0525Q8CAHPA5APCARSKQ92CADRUNR7CA9ITRZJCAQYO0JTCA6MPRYTCAG8NU1FCARZH04WCA1UF9PTCASFZQTCCA1U0OT5CAWTIAK3.jpg" t$="true" width="320" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzF5UHR50CKyw17L8u_YVaUpirFsdV7ohVFVgoy_ZFOr_ZoWqhImqg6oIxbbFkoKY6YPcdQdGdAk0tdnV4MWVYuDrtMRDjoTq3oGSX9ZA-l3Lz3hlNFpQy8T8RCL2o5oK231nc3u2L0IiV/s1600/11TCA2CPYSICAJNFLJACA44ZWKTCATF2W8LCAAOJ4P1CAJXZN00CA0E4INBCAKGE35FCA0FNYI3CAEQ075XCA5UDRARCA32CVXHCAWULLZQCAJC7XA8CA8TJAZYCAOEKV06CAVGC828CAK01YY5CABAHW5P.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzF5UHR50CKyw17L8u_YVaUpirFsdV7ohVFVgoy_ZFOr_ZoWqhImqg6oIxbbFkoKY6YPcdQdGdAk0tdnV4MWVYuDrtMRDjoTq3oGSX9ZA-l3Lz3hlNFpQy8T8RCL2o5oK231nc3u2L0IiV/s320/11TCA2CPYSICAJNFLJACA44ZWKTCATF2W8LCAAOJ4P1CAJXZN00CA0E4INBCAKGE35FCA0FNYI3CAEQ075XCA5UDRARCA32CVXHCAWULLZQCAJC7XA8CA8TJAZYCAOEKV06CAVGC828CAK01YY5CABAHW5P.jpg" t$="true" width="244" /></a></div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="183" closure_uid_tjnmmz="461" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="MsoNormal" closure_uid_h9i6rq="137" style="margin: 0in 0in 10pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span closure_uid_h9i6rq="135" lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 14pt; line-height: 115%; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">'</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span closure_uid_h9i6rq="135" lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 14pt; line-height: 115%; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">'Inainte de a pleca la București, m-am dus la el (Lucian Blaga n.n.) să-mi iau rămas bun. Mi-a spus: <<Ai să-mi lipsești, Gary!<span closure_uid_h9i6rq="168" style="mso-spacerun: yes;"> </span>>>. <<Știu, i-am spus, am fost Bufonul dumneavoastră>>. <<Da, mi-a răspuns el, stai jos să-ți povestesc ceva despre un bufon pe care l-am văzut eu în Portugalia...>>. <<Acel Bufon, un August-Prostul oarecare, nătîng și sublim, în același timp, trebuia, cu un făraș și o măturice ... să adune de pe prundul circului... un sput de lumină. Da. ( ... ) Bufonul trebuia să adune de pe jos , așa cum aduni o grămadă de gunoi, Lumina de sus. Cu mare grijă făcu o grămadă în mijlocul arenei, apoi mătură această strălucire în fărașul său.Acum umbla cu acest făraș sclipitor, nu știa unde să arunce acest <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>¨gunoi¨ , alerga, îl oferea publicului, nimeni nu voia să-l accepte, toți se temeau''</span></i></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: #5f497a; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 14pt; line-height: 115%; mso-themecolor: accent4; mso-themeshade: 191;">Ion D. Sîrbu – Scrisori către Dumnezeu, ed 1996. </span></i></div><div class="separator" closure_uid_tjnmmz="461" style="clear: both; text-align: left;"><br />
</div><div class="separator" closure_uid_h9i6rq="161" closure_uid_tjnmmz="607" style="clear: both; text-align: right;"> Cercul Literar de la Sibiu</div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-84702902812003730902011-07-25T08:46:00.000-07:002011-07-25T10:03:54.592-07:00Lumea despre Ion D. Sîrbu - Cornel Regman<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwVOs4xLBecmAqCEviz5uhZtWIaZQ6ou-Yu_B1gMS8lAV0zf8o2ZG4VBU1TDkyauJlBAnrIg5IWi6g832UgGETZCnM6sZt2VpVWJUhXdpj1K7sMQ-RzSp8EGWClVHQi9YguXioivOosZB0/s1600/96133-164043_1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwVOs4xLBecmAqCEviz5uhZtWIaZQ6ou-Yu_B1gMS8lAV0zf8o2ZG4VBU1TDkyauJlBAnrIg5IWi6g832UgGETZCnM6sZt2VpVWJUhXdpj1K7sMQ-RzSp8EGWClVHQi9YguXioivOosZB0/s200/96133-164043_1.jpg" width="147" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy8LIBtHx_wQFsqBu92I-vFzW0WO9Fi2vwD1Jy-LJgY5fkNWBQpLuIEOM2_KJI4GajnWUj_5Ffm1Lm6d1T0L88I-ixMLr4ABaoCeBA-WYUAWHLjKgr-c85NoSSnV6xaDSGLXSx-EtbEsDN/s1600/imagesCAGGLRHZ.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy8LIBtHx_wQFsqBu92I-vFzW0WO9Fi2vwD1Jy-LJgY5fkNWBQpLuIEOM2_KJI4GajnWUj_5Ffm1Lm6d1T0L88I-ixMLr4ABaoCeBA-WYUAWHLjKgr-c85NoSSnV6xaDSGLXSx-EtbEsDN/s320/imagesCAGGLRHZ.jpg" width="207" /></a></div><div align="right" class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; margin: 0in 0in 10pt;"><span lang="RO" style="color: #660033; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Perioada 1948 – 1955, căreia îi aparțin povestirile ¨clujene¨ <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Inceputul călătoriei, Doi intelectuali de rasă, Caz disciplinar, Bivolițele</i>, dar și unele mai tîrzii dezvoltate din sugestii cu rădăcini în provincia nordică ( <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Șoarecele B, Cum se sparge gheața, Perpetuum mobile</i>), are în Sîrbu pe unul din puținii martori direcți, un fel de strigoi șugubăț și incomod al ¨obsedantului deceniu¨. ( Toate textele amintite aparțin volumului <i style="mso-bidi-font-style: normal;">- Șoarecele B și alte povestiri</i>, n.n. ) ... literatura obsedată de deceniul cu pricina este sumbră, catastrofică, înghețat-penalizatoare, iar în satirizarea acelor rînduieli nu se strecoară mai deloc râsul. Râsul-râs, dacă vrem să-l întîlnim, trebuie să-l căutăm nu în anii bilanțurilor tîrzii, cu iz de catafalc, ci în perioada constituirii argumentelor pentru obsesiile viitorului, in acele opere-vestigii ajunse miraculos pînă la noi, care ne confirmă în convingerea că în fața anomaliilor de tot felul care prind ființă ( inclusiv ale vieții literare), o reacție firească, deloc frivolă, e înveselirea.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><span closure_uid_uhlq8e="131" lang="RO" style="color: #660033; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Am amintit fugitiv de Caragiale. Dar despre o amprentă a spiritului caragialian, într-un sens mai larg, identificată în opera autorului nostru se poate vorbi mai amănunțit. Sînt desigur mai întîi subiectele [...] s-a remarcat deja - și nu era greu – înrudirea dintre ¨pitagogul¨ dr Cornel Cuvici și pedagogul absolut care este Marius Chicoș Rostogan, dar aș putea trimite și la vasta descendență caragialiană care, prin Bassarabescu, Lirițescu, Pătrășcanu, oameni ai catedrei ei înșiși, ține în colimator instituția școlii și pe slujitorii ei. [...] Pe o schemă a umorului de totdeauna, utillizată cu inventivitate și de Caragiale (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Două loturi, O noapte furtunoasă</i>), anume încurcătura produsă de inversarea unor cifre sau nume înrudite, se bizuie <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Bivolițele,</i> înșiruire de secvențe pline de haz, povestind peripețiile prin care eroul, un profesor de liceu, încearcă să scape de impozitul pe animale cu care fusese încărcat din eroare. Toată proza lui (I. D. S. N.n.) e a unui comediograf. Nu atît pentru că șarja, atît de legată de scenă, de bufonadă, e proprie și felului de a fi al Naratorului Sîrbu, care îngroașă, îngrămădește, amalgamează, exagerează, pune în cîrca personajelor povești grotești, execută pe seama și în spatele lor, ca în cea mai histrionească evoluție de comedia dell’arte, strîmbături, imitații, tumbe, cît mai ales pentru că, spre deosebire de epica propriu-zisă care presupune și planuri ¨neglijate¨ detalii în treacăt, menținute în umbră, nedestinate actualizării, cel mult menite să creeze atmosferă sau poate chiar numai să dea senzația adîncimii, este unul dintre aceștia – asișsti la o succesiune de obiecte perfect șlefuite, finisate, fiecare detaliu capătă ...] o însemnătate de prim plan.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><span closure_uid_uhlq8e="144" lang="RO" style="color: #660033; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Dar de Caragiale și de modalitățile tradiționale ale satirei, I: D. S. – scriitor totuși al epocii Kafka și Orwell – se apropie ca să se și mai depărteze. Intocmai ca într-o mișcare pendulară, în povestirile lui se întîlnește și extrema opusă, o proză care nu seamănă cu nimic din ce s-a scris în trecut la noi. <i closure_uid_uhlq8e="142" style="mso-bidi-font-style: normal;">Șoarecele B și Cimex lectularia </i>(de altfel, bucățile cele mai bune din volum) par produsele unui râs știinţifico-fantastic, un râs al himerelor, un gen de umor dezvoltat în preajma laboratoarelor alchimice moderne, unde se prepară utopiile prezentului sau ieșit din familiaritatea primejdioasă cu problemele cosmice sau cu paradoxurile istoriei.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><span lang="RO" style="color: #660033; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><strong>''Cornel Regman, Un maestru al râsului ... himeric, ¨Viața Românească¨, nr 8, 1983.''<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></strong></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2TRtNbxCqtehdBkgTr4Pl9Y0QbfMoQJk84yhK_hZ5l8E3GUniHYZruZkJHgoRFjYg17731wQRQkcWHmsP4m3Y9qG_2x1RJIRv0JCX40goMZqB4JlRgXAXlHGmn7-Ogo5feST0_CkNEJuD/s1600/imagesCAJS0Z9R.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2TRtNbxCqtehdBkgTr4Pl9Y0QbfMoQJk84yhK_hZ5l8E3GUniHYZruZkJHgoRFjYg17731wQRQkcWHmsP4m3Y9qG_2x1RJIRv0JCX40goMZqB4JlRgXAXlHGmn7-Ogo5feST0_CkNEJuD/s1600/imagesCAJS0Z9R.jpg" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;"><span lang="RO" style="color: #660033; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="mso-spacerun: yes;"></span><span style="mso-spacerun: yes;">Cornel Regman ( conform Wikipedia</span></span><span lang="RO" style="color: #660033; font-family: "Comic Sans MS"; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span style="mso-spacerun: yes;"></span></span><br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg68vSapwgBiD5aTuqRkMhi9Ie4dHzm15DF_sUpCVgTHnCFciykizr1wCeJKqFlCgkJpZFo5hKQtf3utKCyOobSAWP7wR2jF8WH0OzHG-PGkCEwM6MJjXve26Md2oRc4qi6bZIVdzYLcDoI/s1600/247020607-2324769-700_700.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg68vSapwgBiD5aTuqRkMhi9Ie4dHzm15DF_sUpCVgTHnCFciykizr1wCeJKqFlCgkJpZFo5hKQtf3utKCyOobSAWP7wR2jF8WH0OzHG-PGkCEwM6MJjXve26Md2oRc4qi6bZIVdzYLcDoI/s200/247020607-2324769-700_700.jpg" width="145" /></a></div></div>După ce a terminat liceul la Cluj, a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Regele Ferdinand” din Cluj (mutată temporar la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu" title="Sibiu"><span style="color: #0645ad;">Sibiu</span></a>), pe care a absolvit-o în 1942. Și-a luat doctoratul în filologie cu teza <i>Agârbiceanu și demonii</i> (1973).<br />
După terminarea studiilor a lucrat ca profesor de liceu la Cluj, ca redactor la revista Steaua, cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, conferențiar la catedra de Literatură Română a Institutului Pedagogic din Constanța,<br />
A făcut parte, alături de<br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negoi%C8%9Bescu" title="Ion Negoițescu"><span style="color: #0645ad;">Ion Negoițescu</span></a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Stanca" title="Radu Stanca"><span style="color: #0645ad;">Radu Stanca</span></a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98tefan_Aug._Doina%C8%99&action=edit&redlink=1" title="Ștefan Aug. Doinaș — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Ștefan Aug. Doinaș</span></a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Balot%C4%83" title="Nicolae Balotă"><span style="color: #0645ad;">Nicolae</span></a><span style="color: #0645ad;">Balotă</span>, <br />
<br />
<a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Desideriu_S%C3%A2rbu" title="Ion Desideriu Sârbu"><span style="color: #0645ad; font-size: large;">Ion Desideriu Sârbu</span></a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioanichie_Olteanu&action=edit&redlink=1" title="Ioanichie Olteanu — pagină inexistentă"><span style="color: #ba0000;">Ioanichie Olteanu</span></a>, din<br />
<br />
<a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cercul_literar_de_la_Sibiu" title="Cercul literar de la Sibiu"><span style="color: #0645ad; font-size: large;"><strong>Cercul literar de la </strong></span></a><u><strong><span style="color: #0645ad; font-size: large;">Sibiu</span>.</strong></u><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg70IRQw1DuK5pqh_oswnwCwkgAGZHgf3e6MkN1x0hQatSZrbAzEetaWxMseWiJj0GmCHhFSn_YX2nQI23DUYUJa-hE7EmEhaU9pIwNqGVWscXWiR4cmNBeFCO3CjkcGagl80JWPdUHzhDS/s1600/cercul-literar-sibiu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="215" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg70IRQw1DuK5pqh_oswnwCwkgAGZHgf3e6MkN1x0hQatSZrbAzEetaWxMseWiJj0GmCHhFSn_YX2nQI23DUYUJa-hE7EmEhaU9pIwNqGVWscXWiR4cmNBeFCO3CjkcGagl80JWPdUHzhDS/s320/cercul-literar-sibiu.jpg" width="320" /></a></div><br />
A fost redactor la ESPLA, cercetător la Institutul de Lingvistică, conferențiar universitar la Institutul Pedagogic din Constanța, precum și redactor la revistele „Viața românească” și „Tomis”, unde a susținut cronica literară.<br />
În perioada 1949-1956 a publicat sub pseudonimul <b>Dan Costa</b>.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3VEMBr4zAU_DCHvqKW4VYSlrEg66dwVh6LmZaDHKEMhfF2Tzrs3uy303ShmkJ_eQ8VXifg_va8zXvKk0Ifj0hXgsOmsKdgqxKUMwkp1JGCeQM35DeCbXG-LDu5ORxDF2JZEcPFnIkQUDU/s1600/images.jpgcornel+regman.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3VEMBr4zAU_DCHvqKW4VYSlrEg66dwVh6LmZaDHKEMhfF2Tzrs3uy303ShmkJ_eQ8VXifg_va8zXvKk0Ifj0hXgsOmsKdgqxKUMwkp1JGCeQM35DeCbXG-LDu5ORxDF2JZEcPFnIkQUDU/s320/images.jpgcornel+regman.jpg" width="224" /></a></div><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em> </em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>„E satul meu !</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Cel mai drag dintre toate</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Copilăria mea !</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Comoara cea mai scumpă</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Pierdută în zările trecute.</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Eşti însăşi viaţa mea</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Şi sufletul meu.</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Locaş al părinţilor mei</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Cel mai curat şi mai sfanț</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>Pentru o lume întreagă nu te-aş da!</em></span><br />
<span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><em>O, Daneş!”</em></span><br />
<em><span style="font-family: Arial;">Cornel Regman</span></em><br />
<br />
<div style="text-align: center;"></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-41477803717533817372011-07-22T06:05:00.000-07:002011-07-22T08:28:33.694-07:00CAȚAVƎNƆII ... de azi, de ieri, dintotdeauna ...<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="mbl notesBlogText clearfix"><div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj77mSFetHsgTF6pEgq6zFNvhCBeTHnZsls5PL5w4x-CjK1WaVuH03DNg7aGTeLg-yQlrKxiQ9XLlHnUf05wzDWj5pnFZ2U-D55L8pKFy3ENuFyfL8zOh8CIP_Jv18wTXV9B2G3ycmueqXd/s1600/270534_198960550156370_193779817341110_562221_3357367_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj77mSFetHsgTF6pEgq6zFNvhCBeTHnZsls5PL5w4x-CjK1WaVuH03DNg7aGTeLg-yQlrKxiQ9XLlHnUf05wzDWj5pnFZ2U-D55L8pKFy3ENuFyfL8zOh8CIP_Jv18wTXV9B2G3ycmueqXd/s320/270534_198960550156370_193779817341110_562221_3357367_n.jpg" t$="true" width="172" /></a></div><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>CATAVENCII … nu Academia , nu Kamikaze … de mulţi, de foarte mulţi ani … îi citesc pe Caţavenci pur şi simplu. Le-am urmărit Odiseea de obiect licitat, pierdut şi … recîştigat, am crezut eu; cu forţe proaspete Caţavencii au renăscut precum pasărea Phoenix, cu altă pălărie, dar tot ei, cu aceeaşi ochi de cititor fidel, tot eu.</em></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>In dimineaţa asta chiar mi-am spus că revista arată ca pădurea după ploaie, mai verde, mai viguroasă …nu ştiu de ce azi am luat-o de la coadă la cap … deh, minte de femeie; uitasem să vă spun, dragi Caţavenci, port fustă, sunt blondă (făcută, nu născută), am trecut bine de prima tinereţe şi-mi place al naibii să mă copilăresc !?</em></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Cum spuneam am citit dinspre spate spre faţă, maudit soit qui mal y pense, şi citind dialogul Mihai Radu VS Simona Tache, m-am amuzat copios … nu şi mai departe însă, pentru că Futezătorul Radu Alexandru mi-a ridicat semne de întrebare ¨ fără număr¨ a propos de minima decenţă pe care ar trebui să o avem totuşi, chiar şi in paginile Catzavenciene … nu poţi invoca bunul simţ şi poliţia jenei atunci cînd ataci furibund vîrsta, sau kilogramele, sau menopauza unei femei; vîrsta şi kilogramele sunt defecte fizice şi numai copiii se poreclesc între ei, şchiopu', ciungu', orbu' sau grasu' cu un cinism de care nu sunt conştienţi …¨Senectutea menopauzei care îndoaie cîntare dar nu are bunul simţ să nu se mai pisiceasc㨅 menopauza este şi ea o stare biologică, un dat, nu este blamabilă şi nici penibilă, ba mai mult, domnii mei poate interveni la vîrste foarte tinere şi nu afectează nici mintea, nici afectul … aşa cum senectutea nu este o ruşine.</em></span><br />
<div closure_uid_cxrlbb="148"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Am înghiţit în sec şi-am trecut mai departe … mi-am zis c-o fi vreo frustrare personală sau că autorul şi Mihaela Tatu or avea ceva rufe de-mpărţit şi vrea autorul să le spele în văzul nostru, al tuturor ... cam aşa sună, nu mai sună de loc amuzant, de loc subtil, de loc ¨academic¨; în limbaj modern aş zice că sună ¨suburban¨ dar nu-mi place expresia şi totuşi sună la fel de nefericit ca expresia ¨suburban¨.</em></span></div><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Sună a simplu atac la persoană şi atît. Nu e nici pe departe subtil, ironic, amuzant cum ar trebui să fie... Si remarcați, vă rog că nu am spus nici o vorbă despre Mihaela Tatu ... nici de bine, nici de rău ... deși dacă ar fi să spun, n-ar fi prea multe de bine de spus nici despre această parte, ca să respectăm dictonul: audiatur et altera pars; nu despre această doamnă este vorba însă ci despre Cațavenci ...</em></span><br />
<div closure_uid_cxrlbb="113"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Trei pagini mai încolo îmi cad ochi pe Freud şi Barney care spun nici mai mult, nici mai puţin decît ¨Crin, minte de femeie. S-o penetrăm!¨ Nu-l iubesc pe Crin şi în general nu iubesc bărbaţii cu nume de flori cu excepţia lui Viorel … Mureşan. Dar mă simt profundamente jignită de asocierea Crin - minte de femeie !, adică minte proastă, minte second hand, nu-I aşa ? Ei bine, eu sar peste numărul ăsta!</em></span></div><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>E prea mult pentru o singură zi şi o singură revistă, dragi Academicieni catzavenci!</em></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><em>Au devenit Caţavencii misogini cu toţii ? Ori, ca să păstrez tonul, vine o vreme cînd mai penetrăm doar mintea Crinului ?</em></span></div></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-57833291528875136732011-07-22T01:14:00.000-07:002014-05-28T23:04:32.926-07:00Jocul clownului Vasile cu acuareaua<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="294" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div class="separator" closure_uid_poeohq="277" closure_uid_z9omuc="140" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCsoGWjwHAGUgR7UVBBE29xXX60jW4zlI6CGm8CygM3RUvXqsyvUmqobKxeZ1R_8D9pGyQOc4dz2G97E0wRqrxv8Zi-q6f2U3I0bCxXed9ltwMEzmZ68mJB0VaTA_3fLS1GWnnbaQ-ElGY/s1600/DSC00775.JPG" imageanchor="1" style="cssfloat: left; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCsoGWjwHAGUgR7UVBBE29xXX60jW4zlI6CGm8CygM3RUvXqsyvUmqobKxeZ1R_8D9pGyQOc4dz2G97E0wRqrxv8Zi-q6f2U3I0bCxXed9ltwMEzmZ68mJB0VaTA_3fLS1GWnnbaQ-ElGY/s320/DSC00775.JPG" height="240" t="" true="" width="320" /></a></div>
<br />
<div closure_uid_z9omuc="142">
<strong closure_uid_poeohq="179" style="font-size: x-large;">Alcatraz</strong></div>
</div>
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="158" closure_uid_z9omuc="151" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div closure_uid_poeohq="170">
<div closure_uid_z9omuc="145">
<strong><span style="font-size: large;"></span></strong></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<span closure_uid_poeohq="180" lang="RO" style="font-family: Mistral; font-size: 18pt;"><em closure_uid_poeohq="300">m-am hotărît să mă-nchid într-o carte</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div closure_uid_poeohq="301">
<span lang="RO" style="font-family: Mistral; font-size: 18pt;"><em>ca-ntr-un Alcatraz al poeziei,</em></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div closure_uid_poeohq="181">
<span lang="RO" style="font-family: Mistral; font-size: 18pt;"><em>cuvintelor mele o să le placă</em></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Mistral; font-size: 18pt;"><em>mirosul de cerneală şi liniştea odăii,</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Mistral; font-size: 18pt;"><em>or să vorbescă-ntre ele tăcînd,</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div closure_uid_poeohq="302">
<span lang="RO" style="font-family: Mistral; font-size: 18pt;"><em closure_uid_z9omuc="146">pisica neagră va toarce-ntuneric.</em></span><br />
<br />
<br /></div>
</div>
<div closure_uid_poeohq="182">
<div closure_uid_z9omuc="147">
<span style="color: red; font-size: large;"><strong>Oglinda</strong></span></div>
<div closure_uid_z9omuc="147">
<br /></div>
<div closure_uid_z9omuc="147">
<span lang="RO" style="color: red; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large; line-height: 115%;"><em closure_uid_poeohq="305" closure_uid_z9omuc="150">mi-e frică,</em></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<div closure_uid_poeohq="183">
<span lang="RO" style="color: red; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large; line-height: 115%;"><em closure_uid_poeohq="306">mi-e atîta de frică, încît </em></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<span lang="RO" style="color: red; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large; line-height: 115%;"><em>mi-am lipit pe chip</em></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<div closure_uid_poeohq="187">
<div closure_uid_z9omuc="166">
<span lang="RO" style="color: red; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large; line-height: 115%;"><em closure_uid_poeohq="307" closure_uid_z9omuc="167">un zîmbet biruitor.</em></span></div>
<div closure_uid_z9omuc="166">
<em><span style="color: red; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large;">vă rog,</span></em></div>
</div>
<div closure_uid_poeohq="187">
<em><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: large;"><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">nu trece</span><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">ț</span><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">i dincolo de el</span></span></span></em></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<div closure_uid_poeohq="186">
<em><span style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: large;"><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">ca să nu vă-ntîlni</span><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">ț</span><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">i</span></span></span></em></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 10pt;">
<div closure_uid_poeohq="190">
<div closure_uid_z9omuc="148">
<span lang="RO" style="color: red; font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: large; line-height: 115%;"><em>cu spaima din spatele oglinzii!</em></span></div>
<div closure_uid_z9omuc="148">
<br /></div>
<div closure_uid_z9omuc="148">
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="201" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="153" closure_uid_yzvwqh="134" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="192" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<strong><span closure_uid_poeohq="321" style="color: #351c75;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><span style="color: #38761d; font-size: large;">Lacrima poetului</span></span></span></strong></div>
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="315" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<div closure_uid_poeohq="312">
<br /></div>
<div closure_uid_poeohq="314" style="margin-bottom: 0cm;">
<em><span closure_uid_poeohq="340" style="color: #38761d; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">Sa facem linişte !</span></em></div>
<div closure_uid_poeohq="323" style="margin-bottom: 0cm;">
<em><span style="color: #38761d; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">degetele ploii îşi cîntă povestea </span></em></div>
<div closure_uid_poeohq="313" style="margin-bottom: 0cm;">
<em><span style="color: #38761d; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">pe claviatura timpului,</span></em></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<em><span style="color: #38761d; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">să facem linişte !</span></em></div>
<div closure_uid_poeohq="320" style="margin-bottom: 0cm;">
<em><span closure_uid_yzvwqh="136" style="color: #38761d; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">cînd plouă</span></em></div>
<div closure_uid_poeohq="316" style="margin-bottom: 0cm;">
<div closure_uid_yzvwqh="135">
<em><span style="color: #38761d; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: large;">plînge poetul.</span></em></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" closure_uid_poeohq="338" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;">
<br /></div>
</div>
millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-42210136485249582972011-07-21T22:36:00.000-07:002011-07-21T22:36:32.692-07:0022 iulie - ziua Sfintei Maria Magdalena<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><h1 class="art-heading w-387">Sfanta Maria Magdalena</h1><div class="art-content clearfix text-justify" id="art-content"><div class="image left"><a alt="Sfanta Maria Magdalena" href="http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/964/96381_sfanta_maria_magdalena.jpg" rel="lightbox[ABC]" title="Sfanta Maria Magdalena"><img alt="Sfanta Maria Magdalena" src="http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/964/96381_sfanta_maria_magdalena_w180.jpg" width="180" /> <span class="show-lightbox-button">Mareste imaginea.</span> </a></div><div style="text-align: justify;"><a _prototypeuid="11" class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintei-maria-magdalena-67090.html" title="Acatistul Sfintei Maria Magdalena">Maria Magdalena</a>, sarbatorita pe 22 iulie, era din semintia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat situat intre orasele Capernaum si Tiberiada.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Maria Magdalena o desfranata?</strong></div><div style="text-align: justify;">Evanghelistul Luca mentioneaza ca Hristos a tamaduit-o de sapte demoni. In Evanghelii nu se face nicio mentiune cu privire la cel fel de demoni o posedasera. Unul din temeiurile pentru identificarea ei cu o desfranata, a fost acela ca Maria Magdalena preia imaginea Israelului infidel, descrisa de profeti ca o prostituata in privinta relatiilor sale cu Dumnezeu.</div><div style="text-align: justify;">Alt motiv pentru sustinerea afirmatiei ca Maria Magdalena a fost o desfranata, sunt cateva fragmente gnostice, in care este privita ca fiind amanta lui Hristos. In Evanghelia lui Filip, de exemplu, ea este descrisa ca insotitoarea cea mai intima a lui Iisus:<br />
<br />
"Insotitoarea Mantuitorului e Maria Magdalena. Hristos a iubit-o mai mult decat pe toti ucenicii Sai si obisnuia adesea sa o sarute pe gura".</div><div style="text-align: justify;">Din diverse texte apocrife reiese ca ea a fost logodita cu Sfantul Ioan Evanghelistul, insa pentru ca acesta a lasat-o pentru a-L urma pe Hristos, Maria Magdalena a devenit prostituata:<br />
<br />
"Fugind de aici la Ierusalim, fara sa-i pese de nasterea ei si uitand de legea lui Dumnezeu, s-a facut o prostituata vulgara si dupa ce de bunavoie a facut un bordel al destrabalarii, s-a facut pe drept cuvant un templu al demonilor, fiindca sapte diavoli au intrat deodata in ea si o chinuiau neincetat cu dorinte spurcate".</div><div style="text-align: center;"><img alt="Sfanta Maria Magdalena" height="348" src="http://www.crestinortodox.ro/files/image/sfanta_maria_magdalena01.jpg" width="450" /></div><div style="text-align: justify;"><strong>Maria Magdalena in Evanghelii</strong></div><div style="text-align: justify;">In Sfintele Evanghelii (Luca 8,2 si Marcu 16,9), Maria Magdalena este prezentata ca fiind "o femeie din care s-au scos sapte <a _prototypeuid="12" class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/editoriale/cu-diavolul-este-glumit-119903.html" title="Cu diavolul nu este de glumit">draci</a>", dar si cea dintai care a adus vestea invierii lui Iisus apostolilor (Ioan 19, 25; 20, 1-19).</div><div style="text-align: justify;"><strong>Maria Magdalena confundata cu alte femei</strong></div><div style="text-align: justify;">A fost confundata cu cele trei femei care au uns cu mir pe Mantuitorul. Doua sunt numite pacatoase, cea de la evanghelistii Luca si Marcu, pe cand cea de la evanghelistul Ioan este Maria, sora lui <a _prototypeuid="13" class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/mormantul-lazar-betania-67647.html" title="Mormantul lui Lazar din Betania">Lazar</a>.</div><div style="text-align: justify;">Evanghelistul Luca vorbeste de o femeie pacatoasa care "a inceput sa ude cu lacrimi picioarele Lui, cu parul capului ei le stergea si ungea cu mir picioarele Lui" (Luca 7, 36-50). Marcu vorbeste si el de o femeie pacatoasa, dar care toarna mir de mare pret doar pe capul lui Iisus si nu pe picioarele Acestuia (Mc. 14,3), in vreme ce Evanghelistul Ioan vorbeste de o femeie care unge numai picioarele Domnului, cu sase zile inainte de Pasti (Ioan 12, 13).</div><div style="text-align: justify;">Nu avem nici un motiv sa vedem in femeia pacatoasa (desfranata) pe Maria Magdalena, tinand seama ca in Traditia bisericeasca, in imnologia cultica sau in scrierile Sfintilor Evanghelisti, nu se vorbeste de Maria decat ca a fost izbavita de sapte demoni. <br />
<br />
Cea de-a treia femeie a fost vazuta ca fiind Maria din Betania, sora Martei, identificata fara temei scripturistic cu Maria din Magdala.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Maria Magdalena prezenta la rastignirea Mantuitorului</strong></div><div style="text-align: justify;">Maria Magdalena este prezenta la procesul lui Hristos, pe drumul Crucii si in momentul rastignirii Mantuitorului. Potrivit relatarii Sfantului Evanghelist Matei, ea a fost prezenta si la punerea Domnului in mormant. Dupa ce mormantul a fost pecetluit, femeile mironosite s-au intors in cetate, insa numai Maria Magdalena si Fecioara Maria au ramas langa mormant pana seara tarziu. Au fost nevoite sa plece pentru ca era vineri si Legea mozaica poruncea ca in ziua sambetei sa se odihneasca.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Maria Magdalena, "apostol al Apostolilor"</strong></div><div style="text-align: justify;">Din Evanghelii aflam ca in prima zi a saptamanii, duminica, femeile mironosite au venit cu miresme la mormantul lui Hristos, cu care aveau de gand sa unga, dupa obicei, trupul lui Iisus. Se pare ca Maria Magdalena, venita cu celelalte femei, ajunge prima la mormant si uimita de vederea pietrei ridicate si a mormantului gol, nu le mai asteapta pe celelalte femei si alearga sa le vesteasca apostolilor cele petrecute. Ea nu mai vede ingerul, care le intampina pe celelalte femei si nici nu-i asculta mesajul - ca Hristos a inviat.<br />
<br />
La mormant ajung si Ioan si Petru. Maria Magdalena, care ii urmase pe cei doi ucenici, nu pleaca de la mormant, ramane aici sa planga. Gandul ei era ca trupul lui Iisus fusese furat. Pe cand plangea, potrivit Scripturii, i se arata doi ingeri. Dupa putin timp, i se arata si Hristos, pe care Il aseamana pentru inceput cu un gradinar, caruia ii cere sa-i vesteasca unde a fost pus Hristos. Dupa ce are loc recunoasterea lui Hristos, primeste misiunea sa mearga si sa vesteasca ucenicilor: "Mergi la fratii Mei si le spune: Ma voi sui la Tatal Meu si Tatal vostru".</div><div style="text-align: justify;"><strong>Maria Magdalena propovaduieste in Biserica primara</strong></div><div style="text-align: justify;">Potrivit Traditiei, Maria Magdalena va fi prezenta in Fenicia, Egipt, Siria si Roma, pentru a propovadui invatatura lui Hristos. Se vorbeste si de faptul ca l-a tamaduit pe imparatul Tiberiu (14-37 d.Hr.), care avea un ochi bolnav.<br />
<br />
A fost inmormantata intr-o pestera din Efes, loc ce va deveni locas de tamaduire pentru multe neputinte. In anul 899, imparatul Leon al VI-lea Filosoful a poruncit ca moastele Sfintei Maria Magdalena sa fie mutate la Constantinopol, pentru a fi asezate in Manastirea "Sfantul Lazar". Racla cu mana stanga a Sfintei Maria Magdalena este prezenta la Manastirea "<a _prototypeuid="14" class="linking manual" href="http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-simonos-petras-sfantul-munte-athos-121435.html" title="Manastirea Simonos Petras">Simonos Petra</a>" din Sfantul Munte Athos.</div><div style="text-align: justify;"><strong>Adrian Cocosila</strong></div><div class="clear"></div><iframe allowtransparency="allowtransparency" frameborder="0" scrolling="no" src="http://www.facebook.com/widgets/like.php?href=http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfanta-maria-magdalena-96381.html" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; height: 80px; width: 450px;"></iframe></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-81152687197286369412011-07-20T08:44:00.000-07:002011-07-21T06:33:52.992-07:00Amintiri din copilărie - Dinu Apetrei<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv7Hvd63IPkIv3vjF3oKxVQQzvhexbX3Whi_24dlSwzGOtv_227yu35FGD_vxEFGRKCAqrfRVvGMV7BRthocecsu6VCxf6F99aODUHFBB4TRcWequ8pFBJlluyIW6vDlY93SkaD2HAK5gg/s1600/Dinu_Apetrei.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv7Hvd63IPkIv3vjF3oKxVQQzvhexbX3Whi_24dlSwzGOtv_227yu35FGD_vxEFGRKCAqrfRVvGMV7BRthocecsu6VCxf6F99aODUHFBB4TRcWequ8pFBJlluyIW6vDlY93SkaD2HAK5gg/s320/Dinu_Apetrei.jpg" t$="true" width="225" /></a><br />
<br />
<br />
<span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;"><span style="color: purple;"><em>“Când moare un ACTOR, este un OM mai puţin pe scenă. Nu am pierdut nici un „tren”, dar merg la clasa a II-a. Când eram mic, visam să fiu birjar, mama dorea să fiu medic, să fiu respectat, să am bani. Dacă teatrul ar fi un concurs de atletism, prefer să ajung ultimul – chiar să mătur scena, să păzesc cioburile de talent din teatru. Nu-l invidiez pe nici un actor. Filmele au fost bucuria copilăriei mele. Am jucat la Danieliuc, Dan Piţa şi Manole Marcus. „Iacob” este până acum rolul cel mai „tare”. Nu aş face teatru fără dragoste. Am 5 copii: trei băieţi şi două fete. Îmi respect fosta soţie şi o iubesc nebuneşte pe Firuţa, actuala soţie.” DINU APETREI</em></span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span closure_uid_kfe80v="108" style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Pe Dinu Apetrei l-am cunoscut in clasa a I a, la Petrila. Incepeam împreună şcoala la Scoala Generală nr 1 din Petrila, astăzi Scoala Memorială Ion D. Sîrbu. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJQ8kN_igEcsJTJekl4ZT-PAUTrBugfCPgDMbmAHfY2TShtEnrcjWmmEdgMdutW-VQ0xzkJovif9eOB2hr_Tpa3EH97Ph0tQK8cZIhvPAa5WYKYJEyDlQA1qgmuo1-fD436I2aVQiAp_E_/s1600/casa+sitbu+iulie+2011+035.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJQ8kN_igEcsJTJekl4ZT-PAUTrBugfCPgDMbmAHfY2TShtEnrcjWmmEdgMdutW-VQ0xzkJovif9eOB2hr_Tpa3EH97Ph0tQK8cZIhvPAa5WYKYJEyDlQA1qgmuo1-fD436I2aVQiAp_E_/s320/casa+sitbu+iulie+2011+035.JPG" t$="true" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Era un copil blond, prea blond ca s</span><span lang="RO" style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-ansi-language: RO; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">ă</span><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;"> fie adevărat, cu niste ochi albaştrii şi ei prea albaştrii. Era un copil cuminte. Am fost colegi pînă în clasa a VIII a. Momentul determinant al acestor ani, care avea să devină una dintre cele mai frumoase amintiri ale existenței mele,</span><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;"> a venit tîrziu, la sfîrşitul şcolii … terminam clasa a VIII a şi, ca toţi absolvenţii ne-am organizat petrecerea de absolvire. Pregătiri, rochiţe, carnete de bal, lecţii de dans. Lecţiile de dans le-am făcut cu mama în bucătărie. In ziua petrecerii a venit să mă ia de acasă unul dintre colegi: un băiat blond, prea blond ca să fie adevărat, care avea doi ochi albaştrii şi ei prea albaştrii: Dinu Apetrei a intrat la noi în casă, avînd în mînă un trandafir roşu </span></div><br />
<div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiK48MC-6ManfVv4EJDJRtSuwzNpp_JIBYQjOS1OImN69vr0Za8IwZOp-tSkDnmyihkc0T8IoXuAt9b4S3i7LOwjjIaptiei_ue26M1kTtD1uOp0xFev2VE0vxTF3GhPnqzmxSY0ILrDJcr/s1600/34131071_UVZIXKLDK.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiK48MC-6ManfVv4EJDJRtSuwzNpp_JIBYQjOS1OImN69vr0Za8IwZOp-tSkDnmyihkc0T8IoXuAt9b4S3i7LOwjjIaptiei_ue26M1kTtD1uOp0xFev2VE0vxTF3GhPnqzmxSY0ILrDJcr/s320/34131071_UVZIXKLDK.jpg" t$="true" width="241" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">şi cît se poate de ceremonios mi-a sărutat mîna pe care i-o întindeam cu graţie … era prima dată în viaţa mea, lungă de altfel, aveam deja 13 ani şi jumătate, cînd un băiat îmi săruta mîna. Iar trandafirul, ei bine trandafirul roşu a rămas floarea mea cea mai dragă pentru toată viaţa. Acum cîteva vreme, departe de anii adolescenţei privindu-mi florile din casă, am realizat că florile mele poartă nume de prieteni … trandafirul roşu ar trebui să-I poarte numele lui Dinu.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">A trecut petrecerea, a trecut şi timpul. Şi eu şi Dinu am intrat apoi la Liceul Teoretic din Petroşani; </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQYd2XBKhBwz840FAW0RvzxLEpZHnhZAmx5EgcL2M52thZoDcg51I4gB4QBCzwEB3oy00MlJbysh_mIoY9yoycbCksmjUwF5JLpitYDTWiOjPW-tLGBWFCa04ja10xYX9vLfjV3IniaBQO/s1600/14.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="204" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQYd2XBKhBwz840FAW0RvzxLEpZHnhZAmx5EgcL2M52thZoDcg51I4gB4QBCzwEB3oy00MlJbysh_mIoY9yoycbCksmjUwF5JLpitYDTWiOjPW-tLGBWFCa04ja10xYX9vLfjV3IniaBQO/s320/14.jpg" t$="true" width="320" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">spun am intrat pentru că pe vremea nostră admiterea la liceu se făcea prin concurs. In următorii patru ani, am fost în continuare colegi de școală. Şi din nou timpul a trecut nepermis de repede şi a venit bacalaureatul şi am pregătit o nouă petrecere de absolvire. Eram de acum mai mari, alegerea rochiţei era mai dificilă , mai ales lungimea ei era un motiv major de dispută cu mama, pentru că atunci ¨se purta mini¨ , iar coafura era şi ea un punct important al pregătirilor. Imi amintesc ca ieri că m-am dus la coafor deşi mama nu a fost de acord. Se pare că ştia mama ce ştia, pentru rezultatul a fost un dezastru … era deja tîrziu, veneau cavalerul meu pe cal alb, să mă conducă la petrcere, cine putea să fie cavalerul meu într-un asemenea moment ? Evident un băiat prea blond ca să fie adevărat , cu nişte ochi albaştrii prea albaştrii şi ei. Da, din nou Dinu Apetrei avea în mînă un trandafir roşu şi din nou, el a fost cavalerul meu, care, fără cal alb m-a condus la balul de absolvire. Nu contează că atunci cînd a intrat în casă eram cu capul sub apă încercînd să repar catastrofa stilistică a coafezei, iar ochii îmi erau umflaţi de plîns, Dinu mi-a întins rîzînd trandafirul roşu şi mi-a spus ¨hai, pieptănă-ţi părul, ce nevoie ai tu de coafor ?¨ … mi-a întins braţul şi-am plecat, din nou<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>împreună la al doilea bal al vieţii noastre. Dinu era prietenul meu, împărțisem toți anii noștri de școală, 12 ani, care trecuseră pe neobservate, așa cum aveam să aflu că trece viața de fapt ... </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Şi ca în poveşti din nou a zburat timpul şi noi am plecat fiecare pe drumul lui, dar destul de aproape. Eram studenţi în capitală eu şi Dinu, eu medicinista tocilară, Dinu artistul boem. De altfel modul în care a intrat Dinu Apetrei la Academia de teatru a fost inedit … îmi amintesc puţin din povestea examenului lui de admitere dar ştiu că luase de undeva ¨de acasă¨, probabil de la momârlanii din zonă, o ţundră şi un toiag ... aşa costumat s-a prezentat Dinu la admitere şi, evident, ¨ a intrat din prima¨ la teatru.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Ne-am văzut în anii care au urmat, fiecare cu viaţa lui nouă, fiecare cu poveştile lui … poveştile lui Dinu ne fascinau pentru că el ne vorbea despre oamenii pe care îi vedeam pe scenă sau la televizor, personajele poveştilor lui erau Catrinel Dumitescu, Diana Lupescu, Mircea Diaconu. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Anii de facultate au trecut repede şi din nou marcam un sfîrşit de etapă: Dinu a terminat primul facultatea … de data asta eram aproape adulţi, Dinu mai mult decît mine … îmi amintesc că m-a invitat la spectacolul lui de absolvire, la teatrul Casandra, teatrul studenţesc …</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhthmKngiA8fK50Cwzc4c2vRDVyTD4Wz6Mn_mQOtQAi8x50VA9coy8ehut3ij50X5g4nSAnyXwDWe_Rb88JhIixwTafoKmhevjKbtN_RDTMkSrCU2HLkhn_-kQWmo6nDlXlZZdYCaQQEDtu/s1600/Henrik-Klausen-Peer-Gynt-1876.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhthmKngiA8fK50Cwzc4c2vRDVyTD4Wz6Mn_mQOtQAi8x50VA9coy8ehut3ij50X5g4nSAnyXwDWe_Rb88JhIixwTafoKmhevjKbtN_RDTMkSrCU2HLkhn_-kQWmo6nDlXlZZdYCaQQEDtu/s320/Henrik-Klausen-Peer-Gynt-1876.jpg" t$="true" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;"> Peer Gynt al lui Ibsen era spectacolul, sper că memoria nu mă înşală.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Avea să fie ultima oară cînd îl vedeam pe Dinu Apetrei … terminînd facultatea, Dinu era, deja, primul dintre noi, intrat în vîltoarea vieţii adevărate. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Doi ani mai tîrziu terminam şi eu medicina şi intram în iureşul acesta numit viaţă, care te ia cu el şi te duce fără să-ţi mai lase timp să vezi că piesa asta pe care o joci parcă pe ¨repede înainte¨ , este propria ta viaţă. Şi mereu laşi lucrurile nefăcute şi mereu amîni ceea ce crezi că suferă amînare, pînă cînd într-o zi e prea tîrziu … n-am mai păstrat legătura cu Dinu în anii care au urmat … în 1994, aflam că Dinu nu mai este … cred că a fost prima oară cînd am învăţat o lecţie dură despre viaţă: aceea că prietenii trebuie să-I iubeşti şi să-I păstrezi aproape, atîta timp cît ei sînt aici, în lumea asta palpabilă, să le spui tot ce ai vrea să le spui, să împărtăşeşti cu ei momente, şi bune şi rele, pentru că apoi vine o vreme cînd ai vrea să le spui atîtea lucruri, dar, din păcate, nu mai poţi decît să le şopteşti unei amintiri. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span style="color: #943634; font-family: "Comic Sans MS"; mso-themecolor: accent2; mso-themeshade: 191;">Dinu a fost primul prieten pe care l-am pierdut şi de atunci n-am încetat să regret anii de tăcere, anii în care am fi putut să ne bucurăm de prietenia noastră … mi-a rămas însă bucuria de a fi împărţit cu Dinu momente importante din viaţă, momente de răscruce, momente de bilanţ şi de realizare.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfnIkTB8JBCwTe92GVPImJMeWsbtg4zBF-oUVzh_AHQPkZR5chpOZNq81IVvDvit4GjHmhor2R4Ox672dTs32Tre9RUYa7q9YyNIcygZOollZ3yJFzovjMUfBsB5ErDlTnrMEgdZCKYssa/s1600/semnificatia_trandafirilor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="background-color: #d9ead3;"><img border="0" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfnIkTB8JBCwTe92GVPImJMeWsbtg4zBF-oUVzh_AHQPkZR5chpOZNq81IVvDvit4GjHmhor2R4Ox672dTs32Tre9RUYa7q9YyNIcygZOollZ3yJFzovjMUfBsB5ErDlTnrMEgdZCKYssa/s400/semnificatia_trandafirilor.jpg" t$="true" width="400" /></span></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4479051205407926015.post-17633007457865505382011-07-18T01:03:00.000-07:002011-07-25T02:01:58.297-07:00Nu mi-a mai rămas nimic de făcut<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbTu7CG1hqto9G_YQFeb8BEmManHRgBQdeHnoMMot6uallciiwD705UjJEnxBwFh1shXhWRGMrVtF6fMIGYj_0o__orCCmScS3t2BlFLRk6FyIWJgQUiDElITsyKyqTStOF1oCKRaxNpZk/s1600/IMG_0025.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbTu7CG1hqto9G_YQFeb8BEmManHRgBQdeHnoMMot6uallciiwD705UjJEnxBwFh1shXhWRGMrVtF6fMIGYj_0o__orCCmScS3t2BlFLRk6FyIWJgQUiDElITsyKyqTStOF1oCKRaxNpZk/s320/IMG_0025.JPG" width="240" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span closure_uid_yr0vxk="132" lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Aș mai avea de făcut două lucruri:</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">mai intîi, să spun adevărul</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">despre mine.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Să povestesc tuturor cum m-am urcat,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">pe acoperișul de sticlă al celei mai înalte clădiri</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">din Manhattan,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">și <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de acolo, am scrutat cu privirea</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Pămintul.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Am învățat pe dinafară harta lumii, căutîndu-te.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Nu te-am găsit.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Am cercetat apoi cu luneta,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">fiecare stea de pe cer</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">și fiecare loc din avioanele ce zburau pe deasupra.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Nu erai nicăieri.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Mai tîrziu <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>am aflat, că studiai </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">limba sanscrită,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">în piramida răsturnată din muzeul Luvru,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">și nu te puteam vedea din cauza</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">bustului lui Ludovic al paisprezecelea.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Apoi ar trebui să spun adevărul despre tine,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">să povestesc tuturor cum te-ai ascuns,</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh40BxGQn_MVQnfEtG-UzGcvi2gwn11jQv8xzHuJ7x24lEZiskgSlUG3WyiOG757ax2bWCfrgskre0eCyTk0FD3WIVYqqASIVIr68KbgF0W6MlA_-UdBGymYkAX-EloN-M8l7-XiGoDyHpJ/s1600/IMG_0003.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="150" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh40BxGQn_MVQnfEtG-UzGcvi2gwn11jQv8xzHuJ7x24lEZiskgSlUG3WyiOG757ax2bWCfrgskre0eCyTk0FD3WIVYqqASIVIr68KbgF0W6MlA_-UdBGymYkAX-EloN-M8l7-XiGoDyHpJ/s200/IMG_0003.JPG" width="200" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">în cupola circului de stat, </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">avînd cu tine doar dalta și un boț de marmură,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">și-ai stat acolo trei zile si trei nopți,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">născînd intr-o dimineață din secolul viitor</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Capodopera.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Acum, chiar nu mi-a mai rămas nimic de făcut.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Am sa-mi iau bocancii, de firmă, of course,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">și-am să mă urc cu ei, pe acoperișul de sticlă</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">al celei mai inalte clădiri din Manhattan.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">Iar acolo, am s-aprind focul in șemineu,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">am să mă așez la biroul antique</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">din lemn de cireș,</span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><div closure_uid_yr0vxk="133"><span closure_uid_yr0vxk="134" lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";">și-am să scriu!</span></div></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";"> </span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2_3vCAn5UVKGM-cK7ZSexYk-fBNfLnrcuca3K0bhkXqIr_sSr8jPigfN_Q4TK8jVxRGeHeCmRIKlHTgI_esl5rX9m5EMY_8gaf7mjYv3AvhjgjruJU9FQoLAQSY2qhN6QQTbRqF-b8pDu/s1600/685861900035703709627271-5002241-700_700.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" m$="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2_3vCAn5UVKGM-cK7ZSexYk-fBNfLnrcuca3K0bhkXqIr_sSr8jPigfN_Q4TK8jVxRGeHeCmRIKlHTgI_esl5rX9m5EMY_8gaf7mjYv3AvhjgjruJU9FQoLAQSY2qhN6QQTbRqF-b8pDu/s200/685861900035703709627271-5002241-700_700.jpg" width="200" /></a></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><span lang="RO" style="color: #c00000; font-family: "Comic Sans MS";"> </span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0pt;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div></div>millyhttp://www.blogger.com/profile/04346265226237113054noreply@blogger.com